Fostul premier Petre Roman a oferit detalii despre evenimentele din decembrie 1989, relatând momentul în care Nicolae Ceaușescu a fugit de teama mulțimii. Într-o discuție la DCNews TV, fostul lider a descris atmosfera de la sediul Comitetului Central, subliniind impactul vizual al fugii dictatorului. Relatările sale oferă o perspectivă asupra prăbușirii regimului și a transformării politice prin care a trecut România în acele zile critice.
Petre Roman a descris experiența sa directă din ziua de 21 decembrie 1989, când a fost prezent la baricadă începând cu ora 16:00. El a relatat că se afla la doar 50 de metri de Nicolae Ceaușescu în momentul în care acesta a ieșit pe balcon. Fostul premier a observat cum figura dictatorului a cedat în fața huiduielilor și a fluierăturilor unei mulțimi imense, moment în care Nicolae Ceaușescu s-a speriat vizibil.
Evenimentul a culminat cu plecarea dictatorului cu elicopterul, fapt ce a dus, conform lui Petre Roman, la prăbușirea întregului eșafodaj al regimului. Fostul premier a menționat că, înainte de acest moment, Timișoara fusese deja declarată oraș liber de comunism, deși Nicolae Ceaușescu nu era conștient de această evoluție. Această fugă a marcat începutul unei schimbări de sistem pe care Petre Roman o consideră o revoluție autentică și excepțional de importantă.
Adrian Severin a completat această perspectivă, argumentând că o revoluție presupune o schimbare profundă a regulilor jocului și a sistemului politic. Acesta a respins ideea că schimbarea nu era necesară, subliniind că, deși existau afirmații despre o economie productivă, realitatea era diferită. Adrian Severin a punctat că, în ciuda retoricii oficiale despre capacitatea de producție, costurile de producție erau mult mai mari decât prețurile la care se puteau vinde produsele.
Situația economică a fost descrisă de Petre Roman ca fiind complet nesustenabilă în momentul Revoluției, fiind un factor decisiv pentru colapsul regimului. Adrian Severin a explicat că, deși se susținea că se produce de la „ac la tun”, raportul dintre cheltuieli și venituri era negativ. Această instabilitate economică a fost un element central în procesul de tranziție, oferind fundamentul pentru reformele care au urmat după căderea totalitarismului.
În România, trecerea de la regimul totalitar la cel democratic s-a produs prin violență, fiind singura țară fost-comunistă în care conducătorii vechiului regim au fost executați. Această tranziție violentă a marcat o ruptură radicală față de modelul european, transformând structura politică a țării prin procese de reformă și schimbări de reguli de funcționare a statului.