Liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, a lansat luni acuzații directe la adresa Guvernului Bolojan, susținând că datele prezentate de această administrație privind deficitul bugetar nu reflectă realitatea economică. Conform declarațiilor făcute în cadrul unei conferințe de presă, există un decalaj masiv între cifrele comunicate de fostul Executiv și datele furnizate de Eurostat pentru primul semestru al anului 2026. Peiu afirmă că deficitul real este cu 35 de miliarde de lei mai mare decât s-a anunțat oficial.
Senatorul AUR a explicat faptul că Guvernul Bolojan a comunicat un deficit bugetar de 2% din PIB, ceea ce reprezintă suma de 41 de miliarde de lei pentru o perioadă de șase luni. Totuși, datele furnizate de Eurostat indică o situație mult mai critică a bugetului de stat. Pe primul trimestru, deficitul bugetar brut a fost de 7,4%, iar în al doilea trimestru acesta a ajuns la 7,8%, raportat la PIB-urile respectivelor perioade, evidențiind astfel o discrepanță majoră.
Analizând diferențele dintre cifre, Petrișor Peiu a subliniat că Eurostatul indică un deficit de 76 de miliarde de lei pentru primul semestru al anului 2026. Această valoare comparată cu cele 41 de miliarde de lei raportate de Guvern confirmă un decalaj de 35 de miliarde de lei. Senatorul a menționat că acest deficit, calculat pe standardul ESA, este cel luat în considerare de instituțiile internaționale, precum Comisia Europeană sau finanțatorii de la bănci.
Peiu a identificat creșterea simultană a taxelor de consum și a prețelor din industria energetică drept o greșeală fundamentală a fostei guvernări. Deși prețurile la energie au crescut, Guvernul ar fi avut datoria de a nu mări taxele de consum, având în vedere că în semestrul al doilea al anului 2025, aceste măsuri au adus încasări mai mari la buget. În schimb, în primul semestru al anului 2026, cheltuielile au explodat din cauza costurilor ridicate pentru produse și servicii.
Erorile politice au dus la o creștere a cheltuielilor angajate, deoarece investițiile planificate se realizează acum cu materii prime și materiale mult mai scumpe. Senatorul a punctat că impactul inflaționist a fost alimentat de o creștere de 60% a prețurilor la energie, combinată cu majorări ale taxelor de consum și ale impozitelor pe proprietate. Această situație a forțat Guvernul să cumpere produse și servicii la prețuri mult mai mari decât cele prevăzute inițial în buget.
În contextul tensiunilor politice din perioada actuală, discuțiile despre gestionarea bugetului de stat și despre raportările către instituțiile europene rămân subiecte sensibile. Monitorizarea indicatorilor macroeconomici de către organismele de reglementare este esențială pentru stabilitatea financiară a țării. Deciziile privind taxarea consumului și gestionarea prețurilor la energie continuă să fie puncte de conflict între opoziție și administrațiile care au gestionat resursele publice.