Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a lansat o serie de acuzații grave la adresa guvernării conduse de Ilie Bolojan, susținând că situația economică a României este prezentată în mod înșelător. Adrian Câciu afirmă că, în intervalul iunie 2025 – august 2026, datoria publică a suferit o creștere masivă de aproximativ 190 de miliarde de lei, ceea ce echivalează cu circa 36 de miliarde de euro. Aceste cifre contrazic versiunea oficială a guvernării despre stabilitatea bugetară.
Analiza prezentată de Adrian Câciu evidențiază o disproporție majoră între creșterea datoriei și reducerea deficitului. În perioada menționată, deficitul bugetar cash la nouă luni s-a redus cu doar 24,2 miliarde de lei față de perioada similară din 2025. Fostul ministru subliniază că datoria publică a crescut de aproape 8 ori mai mult decât reducerea deficitului, ceea ce ridică semne de întrebare privind natura stabilizării bugetare într-un context în care economia națională se află în contracție.
Un alt punct critic de atac vizează riscurile bugetare și obligațiile de plată care ar putea însuma peste 40 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 2% din PIB. Adrian Câciu avertizează că aceste sume nu sunt toate înregistrate automat în deficitul conform metodologiei ESA, unele fiind obligații viitoare sau riscuri care necesită clarificare și finanțare. El susține că un buget cu astfel de obligații nu poate fi considerat stabilizat, deoarece nu oferă transparență asupra riscurilor financiare.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este, de asemenea, contestată prin datele Institutului Național de Statistică. Adrian Câciu menționează că, în primele nouă luni din 2026, PIB-ul României a înregistrat o scădere de 0,3% pe seria brută și de 1% pe seria ajustată sezonier față de 2025. El respinge ideea unei relansări economice bazată pe avansul trimestrial de 2,1% din trimestrul al III-lea, argumentând că acesta nu anulează contracția cumulată a economiei.
Dificultățile economice sunt vizibile și în activitatea sectoarelor de consum, unde comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4,6%, iar serviciile pentru populație cu 8,4%. În schimb, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 15,4% în opt luni. Adrian Câciu menționează că, deși există investiții publice finanțate prin fonduri europene și PNRR, acestea nu demonstrează automat o relansare a investițiilor private sau a producției, în contextul unei prognoze de contracție economică de 0,4% pentru anul 2026.
Monitorizarea indicatorilor de performanță economică și a deficitului bugetar rămâne un subiect central în dezbaterea politică din România, fiind esențială pentru evaluarea sănătății finanțelor publice. Deciziile privind rectificările bugetare și gestionarea datoriei guvernamentale influențează direct capacitatea statului de a susține investițiile și de a menține stabilitatea macroeconomică pe termen lung, într-un climat de incertitudine economică.