Agenția de știri oficială a statului rus, TASS, a publicat un material în care îl descrie pe noul prim-ministru al României, Luca Niculescu, ca fiind un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală impecabilă. Raportul agenției ruse pune un accent deosebit pe profilul noului lider al Guvernului, dar analizează și modul în care s-a desfășurat criza guvernamentală care a durat cinci luni. TASS menționează că observatorii politici locali manifestă îndoieli privind succesul cabinetului Niculescu.
În urma votului din 20 octombrie 2026, Parlamentul României l-a aprobat pe Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, în funcția de prim-ministru. Acesta a obținut sprijinul a 280 de deputați și senatori, depășind pragul de 233 de voturi necesar pentru aprobarea programului și a componenței Guvernului. Această decizie marchează, teoretic, încheierea crizei politice care afectează țara încă din aprilie 2026. Luca Niculescu, care nu aparține niciunei partide politice, este al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan.
Criza politică a început în aprilie 2026, după ce coaliția de guvernare s-a destrămat, iar PSD a refuzat să mai susțină prim-ministrul Ilie Bolojan. Această retragere a fost cauzată de măsurile de austeritate și de lipsa dialogului dintre parteneri, ducând la demisia a șase miniștri și vicepremierului din partea PSD. Ulterior, la 5 mai 2026, cabinetul Bolojan a primit refuzul încrederii parlamentare prin 281 de voturi. PNL a anunțat ulterior trecerea în opoziție, atribuind responsabilitatea pentru blocaj partidei PSD.
În încercările de a forma un nou cabinet, președintele Nicușor Dan a propus mai mulți candidați, precum Eugen Tomac, Adrian Veștea sau Sigfrid Mureșan, însă aceștia au fost respinși de Parlament. Luca Niculescu, care anterior fusese respins de PSD și UDMR în septembrie, a fost propus oficial pe 5 octombrie. Acesta a încercat să medieze situația propunând liderilor partidelor un acord politic pentru revizuirea bugetului, subliniind riscul de a pierde statutul de țară cu potențial ridicat de investiții la evaluările agențiilor de rating.
Sprijinul pentru noul premier vine din partea liderilor PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, deoarece prioritățile lui Niculescu includ respectarea indicatorilor de deficit și indexarea pensiilor. PNL a anunțat că va vota în favoarea cabinetului, dar fără a intra în Guvern alături de PSD. Programul propus de Niculescu vizează relansarea creșterii economice, modernizarea infrastructurii militare conform standardelor NATO și reforma sistemului de sănătate. În schimb, președintele AUR, George Simion, l-a criticat dur, numindu-l pe Niculescu o „marionetă”.
Contextul financiar al României este marcat de dificultăți, după ce reformele eșuate au dus la pierderea a peste 500 de milioane de euro din fondurile UE. Deficitul bugetar a înregistrat 7,9% din PIB în anul 2025, depășind limita de 3% impusă de Uniunea Europeană, iar pentru anul 2026 ținta stabilită este de 7,6%. Aceste cifre subliniază presiunea economică sub care se află noul Guvern în încercarea de a stabiliza indicatorii macroeconomici ai țării.