Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că anul 2027 va reprezenta un moment cheie pentru ajustarea fiscală a României. Acesta nu va fi un an caracterizat prin creșteri spectaculoase ale bugetelor, ci unul în care planificarea financiară va fi dictată de resursele reale disponibile. Bugetele vor fi construite pe baza capacității de finanțare, ținând cont de cheltuielile permanente, solicitările de indexare și obligațiile contractuale deja asumate de stat.
Datele privind execuția bugetară din primele nouă luni ale anului 2026 arată o scădere a deficitului bugetar de 1,5 puncte procentuale din PIB, de la 5,31% la 3,81%. Deficitul a înregistrat la septembrie suma de 78,3 mld. lei, o valoare mai mică față de 102,47 mld. lei în aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție este prezentată ca o confirmare a efectelor măsurilor de consolidare fiscală implementate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare.
Veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 11,9%, ajungând la 522,69 mld. lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Din această dinamică reiese că încasările cresc mai rapid decât cheltuielile, contribuind la reducerea deficitului. Structura veniturilor include o creștere de 24,8% a încasărilor din TVA și de 6,8% a contribuțiilor de asigurări, în condițiile în care cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.
Investițiile publice au atins 107,77 mld. lei, fiind cu 25,15 mld. lei peste nivelul înregistrat în primele nouă luni ale anului precedent. Fondurile europene au finanțat peste 70% din aceste investiții, reducând presiunea asupra bugetului național. România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR, având restul de 6,43 miliarde de euro aferent cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, care așteaptă validarea de la Comisia Europeană.
Presiunea asupra bugetului rămâne ridicată, în special prin creșterea costurilor cu dobânzile, care au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul anului trecut. Statul trebuie să gestioneze și alte obligații, precum titlurile executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026 sau presiunile de finanțare în sistemul de sănătate. Alexandru Nazare subliniază că nicio cheltuială permanentă nu poate fi introdusă fără o sursă de venit care să o susțină.
România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, care a fost monitorizat atent în contextul riscului de suspendare a fondurilor europene în cadrul procedurii de deficit excesiv. Deși indicatorii de consolidare fiscală arată o scădere a deficitului la 3,81% din PIB, costurile mari de finanțare, care au depășit 50 de miliarde de lei, rămân o provocare majoră pentru stabilitatea economică a țării.