Ministrul propus al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat luni, în cadrul audierilor desfășurate la Parlament, intenția Guvernului de a accelera implementarea proiectelor realizate în parteneriat public-privat (PPP). Această strategie vizează atât nivelul central, cât și pe cel local, având ca scop principal reducerea presiunii asupra deficitului bugetar. Prin această abordare, autoritățile urmăresc să diminueze nevoia de a recurge la împrumuturi pentru finanțarea investițiilor publice.
Alexandru Nazare a precizat că au fost deja întreprinse pași concreți pentru pregătirea acestor inițiative, inclusiv prin alocarea de fonduri specifice în bugetul de stat. De asemenea, a fost creat un mecanism operațional dedicat procesului de selecție a proiectelor. Totuși, succesul acestei strategii depinde în mod direct de ministerele de linie, care trebuie să formuleze propuneri concrete și bine structurate pentru a putea fi implementate.
„Am făcut deja pași importanți, am bugetat posibilitatea să pregătim proiecte, avem bani prinși în buget, avem format operațional în care se decid proiectele, dar avem nevoie și de conținut de la ministere de linie, care să vină cu propuneri”, a declarat ministrul propus în timpul audierilor. El a subliniat că este esențial ca ministerele să furnizeze acest conținut pentru a activa mecanismul de finanțare prin parteneriate.
Obiectivul principal este ca autoritățile să identifice proiecte de tip PPP care să acopere și acele nevoi care, în mod obișnuit, erau finanțate direct din bugetul de stat. Alexandru Nazare a explicat că, prin această metodă, sumele necesare nu vor mai trebui împrumutate, iar aceste costuri nu se vor mai reflecta în deficitul bugetar. Această schimbare de paradigmă ar putea schimba modul în care statul gestionează investițiile de infrastructură și servicii.
Pentru perioada următoare, ministrul propus a indicat două direcții clare de acțiune pentru administrația publică. Prima direcție vizează accesarea unor împrumuturi cu costuri mai mici, iar a doua vizează dezvoltarea proiectelor de parteneriat public-privat la nivel atât central, cât și local. Aceste măsuri sunt prezentate ca parte a unui plan de relansare economică și a obiectivului de stabilizare a finanțelor publice.
Gestionarea deficitului bugetar și a investițiilor publice rămâne un subiect critic pentru stabilitatea fiscală a țării. În contextul monitorizării cheltuielilor, instituții precum Curtea de Conturi analizează constant contractele de infrastructură, precum în cazul Centurii Comarnic, unde un audit a semnalat o majorare nejustificată de 14 milioane de lei. Controlul riguros al acestor proiecte este vital pentru a asigura eficiența fondurilor utilizate de stat.