Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat sâmbătă, la Iași, o serie de măsuri care vizează sistemul de plata gărzilor din spitale. Printre prioritățile principale ale mandatului său se numără introducerea unor tarife progresive pentru medicii care efectuează gărzi și asigurarea plății pentru rezidenți, inclusiv pentru cei aflați în primul an de studiu. Alexandru Rogobete a subliniat că aceste schimbări sunt esențiale pentru sistemul medical actual.
Noul mecanism de remunerare propus de Alexandru Rogobete presupune o structură de costuri care să varieze în funcție de numărul de gărzi efectuate într-o singură lună. Conform explicațiilor ministrului, va exista un tarif standard pentru prima gardă, însă pentru a doua gardă efectuată în aceeași lună, tariful va fi mai mare. Pentru medicii care vor efectua o a treia gardă pe lună, suma plătită va fi și mai ridicată decât în cazurile anterioare.
Scopul acestui sistem de tarifare progresivă este de a stimula medicii să efectueze gărzi, luând în calcul atât volumul de muncă, cât și nivelul de epuizare la care ajung aceștia. Alexandru Rogobete a precizat că dorește ca implementarea acestor măsuri să fie realizată în primele trei luni de mandat. Această decizie vizează direct rezidenții, care vor putea fi plătiți pentru activitatea de gardă, inclusiv cei de anul 1.
Ministrul a amintit că, în mandatul său anterior, a realizat deja reorganizări prin acte normative succesive privind modul de funcționare a gărzilor. Aceste modificări au permis împărțirea gărzilor în categorii specifice, precum cele de urgență, de monitorizare sau cele efectuate la domiciliu. De asemenea, legislația a fost adaptată pentru a permite utilizarea blocurilor operator în două ture, oferind flexibilitate programului medicilor și adaptând activitatea ambulatoriilor de specialitate la nevoile spitalelor.
Aceste reforme legislative au fost gândite pentru a facilita utilizarea blocurilor operator în două ture, permițând medicilor să lucreze fie dimineața, fie după-amiaza, în funcție de necesitățile unității. Alexandru Rogobete susține că aceste măsuri au ca scop principal reducerea listelor de așteptare și îmbunătățirea accesului pacienților la serviciile medicale necesare. Flexibilizarea programului este văzută ca un instrument de optimizare a resurselor umane din spitale.
Sistemul de sănătate din România se confruntă constant cu provocări legate de gestionarea resurselor umane și de organizarea serviciilor de urgență. Deciziile privind remunerarea gărzilor și condițiile de muncă ale rezidenților sunt teme recurente în administrația publică, influențând direct capacitatea spitalelor de a răspunde la cererea pacienților și de a menține un număr optim de medici în sistemul de stat.