Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat miercuri, în cadrul preluării mandatului, că sistemul de sănătate din România se află în cea mai gravă situație de subfinanțare din întreaga Uniune Europeană. El a subliniat că nu mai există posibilitatea de a efectua tăieri bugetare, deoarece resursele sunt deja insuficiente. În ciuda cifrelor negative, Alexandru Rogobete a făcut un apel la calm, menționând că nu trebuie să se intre în panică, nici cetățenii, nici angajații din sectorul medical.
Problema financiară este extrem de complexă, iar Alexandru Rogobete a explicat că orice încercare de reducere a cheltuielilor asupra medicamentelor ar fi contraproductivă într-un sistem deja deficitare. Ministrul a menționat că necesarul real de fonduri este de 94 de miliarde de lei, în condiția în care bugetul aprobat a fost de 82 de miliarde de lei. Această diferență de 11 miliarde de lei este necesară pentru acoperirea unor cheltuieli majore, inclusiv o parte semnificativă reprezentând plățile pentru concediile medicale neplătite.
În ceea ce privește restanțele, Alexandru Rogobete a indicat faptul că UPV are nevoie de 391 de milioane de lei pentru plățile restante către spitalele Ministerului Sănătății până la finalul anului. De asemenea, în zonele critice precum oncologia, neonatologia, ATI sau AVC, este identificată o nevoie suplimentară de 156 de milioane de lei. Ministrul a estimat că creșterile de costuri pentru medicamente și materiale sanitare, cauzate de birocrație și de creșterea prețurilor la combustibil și energie, ajung la aproximativ 800 de milioane de lei.
Pentru a gestiona resursele, Alexandru Rogobete a anunțat că a cerut la Casa Națională de Asigurări de Sănătate un audit pentru fiecare program în parte, inclusiv pentru medicamente și compensare. El a semnalat un cerc vicios în care spitalele nu primesc plățile de la CNAS, fiind incapabile să achite furnizorii și acumulând penalități. Cele mai mari restanțe se regăsesc la spitalele generale, cu o valoare de 123 de milioane de lei, urmate de ambulatoriul de specialitate și medicina de familie.
Ministrul a precizat că este necesară o rectificare bugetară și că speră ca până săptămâna viitoare să obțină sumele necesare pentru a reduce presiunea de pe unitățile sanitare. Alexandru Rogobete a declarat că „reforma sănătății nu înseamnă tăieri, ci înseamnă modernizare, înseamnă eficientizarea sistemului, înseamnă respect pentru resursa umană și asigurarea unor servicii complete pentru pacienți”. El a insistat pe importanța prezentării cifrelor reale, fără a lăsa loc pentru declarații politice care evită responsabilitatea.
Gestionarea bugetelor naționale și a serviciilor publice rămâne un subiect de intensă dezbatere în contextul relațiilor dintre România și Uniunea Europeană. În timp ce discuțiile despre subfinanțarea serviciilor esențiale continuă, dinamica politică europeană este marcată de diverse evoluții la nivelul statelor membre, influențând percepția cetățenilor asupra stabilității instituțiilor de stat și a capacității de a oferi servicii de calitate prin fonduri publice.