Ministrul dezvoltării, Alexandru Stoica, a declarat marți, 17 noiembrie 2026, că propunerile de reorganizare teritorială lansate recent de colegii săi din PSD nu fac obiectul unor discuții oficiale. Aceste scenarii, care au apărut în spațiul public, nu au fost coordonate cu el, în ciuda faptului că provin de la lideri ai partidului. Alexandru Stoica a respins ideile de reorganizare administrativă avansate de Dragoș Benea și Lia Olguța Vasilescu.
În ultimele săptămâni, au fost prezentate diverse variante de schimbare a hărții administrative a țării. Dragoș Benea a propus reducerea numărului de județe la 15, în timp ce Lia Olguța Vasilescu a menționat posibilitatea împărțirii României în opt regiuni. Alexandru Stoica a precizat că nu a discutat despre existența a 8, 15 sau 16 regiuni, considerând aceste declarații drept poziții singulare care nu au fost analizate într-un mediu consultativ oficial.
Singurul proiect concret aflat în prezent pe masa Guvernului este comasarea voluntară a localităților mici. Această măsură vizează în principal cele 429 de unități administrativ-teritoriale care aveau sub 1.500 de locuitori, conform datelor din anul 2023. Pentru a încuraja fuziunea, Ministerul Dezvoltării va introduce în transparență decizională, încă din această săptămână, un proiect de ordonanță de urgență ce va include facilități fiscale și un pachet de finanțare dedicat.
Programul de comasare voluntară este structurat în două etape clare. Prima etapă presupune adoptarea ordonanței de urgență până la sfârșitul lunii noiembrie, oferind localităților un termen de decizie până pe 1 martie 2027. Etapa a doua, numită comasare prin asumare, va începe după această dată. Un grup de lucru coordonat de Dragoș Benea va analiza ipotezele pentru faza obligatorie de reorganizare a țării.
Finanțarea acestui proces de comasare voluntară va fi de 4 miliarde de lei în credite de angajament. Această sumă va fi distribuită în două tranșe egale, de câte 2 miliarde de lei, în anii 2027 și 2028. Alexandru Stoica a subliniat că scopul reformei este creșterea capacității administrative și îmbunătățirea serviciilor publice, menționând că există primari conștienți de faptul că localitățile lor nu mai pot funcționa fără venituri suficiente.
Reorganizarea administrativă reprezintă un subiect sensibil în administrația publică, fiind strâns legat de capacitatea de gestionare a resurselor locale. Procesele de fuziune a comunelor sunt adesea necesare pentru a asigura sustenabilitatea financiară a unităților de prim nivel. În contextul actual, deciziile privind structura teritorială influențează direct modul în care fondurile publice sunt distribuite și utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază.