Parlamentul României a aprobat, la data de 20 octombrie 2026, numirea lui Luca Niculescu în funcția de prim-ministru. Noul șef al Executivului, un tehnocrat de 55 de ani fără apartenență politică, a obținut susținerea a 280 de deputați și senatori, depășind pragul de 233 de voturi necesar pentru aprobarea programului și a componenței cabinetului. Această decizie marchează o încercare de a pune capăt unei crize politice ce a afectat țara încă din aprilie 2026.
Agenția de știri TASS descrie profilul lui Luca Niculescu ca fiind unul prooccidental și sistematic, însă subliniază că succesul său este incert. Observatorii politici locali exprimă îndoieli cu privire la stabilitatea acestui guvern, deoarece formarea cabinetului a fost rezultatul unui compromis dificil, încheiat cu eforturi mari. TASS menționează că, deși Niculescu este văzut ca un tehnocrat, disensiunile dintre partidele politice rămân un obstacol major pentru funcționarea guvernului.
Criza guvernamentală a început în aprilie 2026, după destrămarea coaliției formată după alegerile din 2024, care includea PNL, PSD, USR, UDMR și deputați independenți. PSD a anunțat retragerea din coaliție pe 20 aprilie, după ce a refuzat să mai susțină premierul Ilie Bolojan, din partea PNL. Social-democrații au invocat nemulțumirea față de măsurile de austeritate și lipsa unui dialog real între partenerii de guvernare, ceea ce a dus la demisia a șase miniștri și vicepremierului din partea PSD.
Înainte de numirea lui Luca Niculescu, președintele Nicușor Dan a propus trei alți candidați care au fost respinși de Parlament: Eugen Tomac, Adrian Veștea și Sigfrid Mureșan. Niculescu, care anterior fusese respins de PSD și UDMR în septembrie, a fost a patra propunere prezidențială. Guvernul anterior, condus de Bolojan, a fost demis la 5 mai 2026, după ce i s-a refuzat încrederea cu 281 de voturi, în condițiile în care erau necesare cel puțin 233.
Acordul de susținere pentru noul cabinet a fost obținut prin negocieri cu liderii PSD, Sorin Grindeanu, și UDMR, Kelemen Hunor, care au acceptat prioritățile tehnocratului. PSD va deține 11 din cele 17 posturi ministeriale, în timp ce PNL a declarat că va vota în favoarea guvernului, dar va rămâne în opoziție. Programul propus de Niculescu include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, modernizarea infrastructurii militare NATO și implementarea unor reforme în sănătate și securitate internă.
Situația financiară a României rămâne sub presiune, având în vedere un deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025, depășind limita de 3% impusă de UE. Din cauza reformelor neîndeplinite, țara a pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fondurile europene. Agențiile de rating vor evalua din nou România la începutul anului 2027, existând riscul de a pierde statutul de economie cu potențial ridicat de investiții.