Noua configurație politică a guvernului condus de premierul Luca Niculescu începe să își contureze mecanismele de funcționare după o lună de la revenirea PSD la guvernare. Analistul politic Eugen Gabor a evaluat complexitatea acestui executiv, subliniind dificultatea de a identifica un centru de comandă clar. În acest context, raporturile de forță dintre liderii partidului social-democrat și premierul independent generează întrebări privind direcția decizională a administrației de la Palatul Victoria.
În interiorul guvernului, Marian Neacșu a primit atribuții semnificative, coordonând toate ministerele PSD, Secretariatul General al Guvernului și cancelaria prim-ministrului. Vicepremierul are, de asemenea, rolul de a aviza proiectele de acte normative care au impact bugetar la nivelul ministerelor deținute de PSD. Această concentrare de responsabilități vine într-un moment în care Sorin Grindeanu și Claudiu Manda susțin că dețin un rol decisiv în procesul decizional guvernamental.
Eugen Gabor a observat că, deși Sorin Grindeanu a indicat faptul că ia principalele decizii, existența unor alte centre de influență complică analiza. Claudiu Manda a sugerat că are un cuvânt decisiv în privința unei eventuale remanieri a miniștrilor social-democrați, existând speculații privind viitorul lui Daniel Zamfir. În acest peisaj, Luca Niculescu pare să mențină o abordare echilibrată, coordonându-se cu președintele Nicușor Dan pentru a evita crizele politice premature.
Un subiect de tensiune majoră este reforma administrativ-teritorială propusă de PSD, care vizează reorganizarea structurilor locale. Eugen Gabor avertizează că acest proiect poate provoca divergențe atât în coaliția parlamentară, cât și în interiorul propriului partid, deoarece mulți lideri locali ar pierde influența. În special, UDMR s-ar putea opune reducerii numărului de județe sau comasării localităților, în timp ce lideri precum Gabriel Zetea sau Radu Moldovan ar fi dezavantajați de aceste schimbări.
Pe planul electoral, analiza politică indică faptul că decizia lui Ilie Bolojan de a vota învestirea guvernului a fost utilă pentru stabilitatea PNL. Conform datelor INSCOP, PNL înregistra o scădere de 4% în intenția de vot, iar un interimat prelungit ar fi putut accentua pierderile. Totodată, o eventuală alianță între PNL și USR, care ar putea avea un scor de 28,2%, ar putea fi instabilă din cauza unor diferențe de viziune între partide.
Guvernul Niculescu operează într-un cadru de tranziție după o perioadă de instabilitate politică ce a pus în pericol sistemul sanitar. Recent, s-a observat că executivul a reușit să realizeze o rectificare bugetară, direcționând fonduri către fermieri și administrații locale. Această mișare a fost necesară pentru a atenua nemulțumirile din teritoriu după ieșirea temporară de la guvernare a social-democraților.