Parlamentul României a investit, la data de 20 octombrie 2026, Luca Niculescu în funcția de prim-ministru, marcând începutul unui nou cabinet guvernamental. Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, a obținut susținerea a 280 de deputați și senatori pentru programul și componența Guvernului său. Această numărătoare de voturi a depășit pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire, încercând să finalizeze procesul de formare a unei administrații după o perioadă de instabilitate.
Agenția de presă TASS analizează acest eveniment ca pe o încercare de a pune capăt crizei politice ce afectează țara încă din aprilie 2026. Luca Niculescu este al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după ce încercările anterioare de a forma un cabinet au eșuat din cauza lipsei de colaborare între principalele forțe politice. Deși numirea sa ar putea stabiliza situația, jurnaliștii din Moscova își exprimă îndoielile cu privire la succesul acestui nou Guvern.
Contextul politic este marcat de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, eveniment care a declanșat blocajul administrativ. Presa rusă subliniază impactul economic al acestei crize, menționând pierderile de peste 500 de milioane de euro din fondurile UE din cauza reformelor eșuate. În acest context, deficitul bugetar pentru anul 2025 a atins 7,9% din PIB, în timp ce ținta pentru anul 2026 este de 7,6%, depășind limita de 3% impusă de Uniunea Europeană.
Luca Niculescu este descris în materialul TASS ca fiind un „tehnocrat clar și sistematic”, având o orientare prooccidentală foarte clară. Deși străbunicul său a avut legături cu PNL, acesta a precizat că nu are o apartenență politică actuală. Premierul a propus liderilor partidelor un acord politic pentru a aborda obiectivele prioritare, precum revizuirea bugetului curent și adoptarea celui de anul viitor, pentru a evita riscurile economice.
Stabilitatea financiară este o preocupare majoră, deoarece la începutul anului 2027 agențiile de rating vor emite noi evaluări pentru România. Există un risc real de pierdere a statutului de țară cu potențial ridicat de investiții dacă nu se realizează consensul propus de Niculescu. Acesta a încercat să negocieze cu partidele încă de la data de 12 octombrie, subliniind necesitatea unor măsuri bugetare urgente pentru a proteja imaginea economică a țării.
Instabilitatea politică recentă a provocat reacții în administrația publică, inclusiv demisia unui prefect imediat după depunerea jurământului la Cotroceni. În același timp, evenimentul a generat și comentarii din partea liderilor politici, precum George Simion, care a transmis un mesaj către cetățeni după învestirea cabinetului. Această perioadă de tranziție urmează o serie de eșecuri în formarea Guvernului sub mandatul președintelui Nicușor Dan.