Viitorul cabinet condus de Luca Niculescu-PSD se află în centrul analizei experților privind capacitatea de a implementa reforme structurale în România. În timp ce reformele pentru eficientizarea banului public și a serviciilor publice rămân la nivel de lozinci electorale de peste un deceniu, presiunea economică și nemulțumirile populației ar putea crea un cadru favorabil pentru schimbări. Analistul propune o evaluare a șanselor ca acest guvern de tranziție să execute măsuri de reorganizare a administrației.
Economistul Bogdan Glăvan avertizează că noul Executiv ar putea opta pentru măsuri cu impact bugetar minim, precum eliminarea CASS pentru mame și veterani. Acesta subliniază necesitatea unor acțiuni concrete, precum reducerea numărului de institute de cercetare sau de ministere, menționând lista de peste 100 de institute propusă de Claudiu Năsui. Bogdan Glăvan susține că, dacă majoritatea parlamentară votează un program de guvernare care include reforma administrativă, aceasta trebuie să susțină implementarea acestuia.
În ceea ce privește administrația locală, Bogdan Glăvan recomandă o reformă graduală, sugerând comasarea unităților administrative teritoriale cu sub 1.500 de locuitori. Specialistul menționează că guvernanții ar trebui să prezinte parametri clari și sumele exacte care vor fi salvate prin aceste procese. El propune ca politicul să adopte modele de dezvoltare regională testate în alte țări, precum Republica Moldova, pentru a asigura rezultate concrete în reorganizarea primăriilor mici.
Consultantul politic Radu Enache este sceptic cu privire la realizarea unor reforme în mandatul Guvernului Niculescu, care ar putea dura de la șase luni până în 2028. El estimează că prioritatea principală va fi gestionarea unei ierni dificile, caracterizată prin energie scumpă și creșteri de taxe. Radu Enache consideră că misiunea actuală este de supraviețuire economică și menține Alexandru Nazare la Finanțe pentru a asigura o anumită continuitate în acest sector critic.
Sociologul Bogdan Ficeac oferă o perspectivă diferită, considerând că presiunea electorală ar putea împinge PSD să realizeze reforme pentru a menține sprijinul cetățenilor. El observă că neîncrederea în partidele politice a depășit 80%, iar predictibilitatea este critică pentru investitori. Bogdan Ficeac susține că o formulă de tranziție ar putea rezista mai mult decât un guvern ales în condiții normale, oferind o anumită stabilitate politică în contextul economic actual.
Contextul politic actual este marcat de o instabilitate care pune presiune pe noul cabinet, în condiții de incertitudine economică majoră. În timp ce partidele negociază direcțiile de guvernare, instituțiile precum UDMR solicită deja măsuri specifice, precum majorarea pensiilor sau asumarea responsabilității pe legea salarizării. Această dinamică de negociere între partide și cerințele sociale vor determina dacă Guvernul Niculescu va prioritiza reformele de structură sau doar măsuri de curtoată.