Comitetul interministerial Bala a aprobat, luni, raportul final care stabilește soluțiile pentru asigurarea alimentării cu apă necesare procesului de răcire a reactoarelor nucleare de la centrala de la Cernavodă. Această decizie vizează și pregătirea infrastructurii pentru viitoarea extindere a centralei, care va cuprinde patru unități de producție. Raportul a fost validat de comitetul constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026, oferind un cadru de acțiune pentru gestionarea resurselor hidrice.
Măsurile propuse de autorități sunt structurate pe termene de scurt, mediu și lung și implică o serie de instituții cu atribuții în administrarea și gestionarea Dunării. Pe termen scurt, planul prevede mobilizarea unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei de la Cernavodă atunci când situația va impune acest lucru. Totodată, se va continua dragajul pe Dunărea Veche pentru a crește debitul pe acest braț și pentru a îmbunătăți condițiile de navigație.
Un punct central al raportului este actualizarea proiectului Bala II, care trebuie să țină cont de debitele extrem de scăzute înregistrate în anul 2026. Procedura de licitație și proiectul vor urmări asigurarea apei pentru funcționarea reactoarelor, inclusiv pentru cele două unități viitoare, menținerea navigabilității pe Dunărea Veche și facilitarea circulației peștilor. Planul include și redistribuirea debitelor în favoarea Dunării Vechi, precum și identificarea unor soluții specifice pentru zona stâncii Pârjoaia.
Pentru viitorul centralei, comitetul recomandă ca proiectarea unităților 3 și 4 să ia în calcul situația hidrologică actuală de la anul 2026. Autoritățile propun analiza unor soluții suplimentare pentru alimentarea canalului de apă, astfel încât funcționarea reactoarelor să fie susținută chiar și în condiții hidrologice dificile. Raportul subliniază necesitatea unei coordonări constante între instituțiile implicate, bazată pe seturi comune de date și modelări hidraulice, pentru integrarea cerințelor în contractele derulate pe Dunăre.
Gestionarea resurselor de apă pentru sectorul energetic este o componentă critică a securității naționale, având în vedere dependența de debitul Dunării. În contextul fluctuațiilor hidrologice, necesitatea unor proiecte precum Bala II devine esențială pentru stabilitatea funcționării reactoarelor. Aceste intervenții tehnice sunt menite să prevină orice risc operațional cauzat de scăderea nivelului apei, asigurând în același timp funcționalitatea brațelor de navigare și protecția ecosistemelor din zona Dunării Vechi.
În cadrul infrastructurii energetice naționale, gestionarea resurselor de apă pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă reprezintă un element de stabilitate pentru rețeaua de transport, alături de investiții precum liniile de înaltă tensiune sau parcurile fotovoltaice.