Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat vineri că România se confruntă cu riscul de a primi „cartonașul roșu” din partea agențiilor de rating. Această amenințare apare în contextul necesității de a construi un buget credibil pentru anul 2027, într-un moment în care oficialul a subliniat că „nu mai are nimeni răbdare cu noi”. Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului Concordia Summit 2026.
Oficialul a explicat că anul viitor reprezintă un moment decisiv pentru ca România să poată reveni la o perspectivă de rating stabilă. În prezent, țara se află într-o perioadă de perspectivă negativă de câțiva ani, iar obiectivul este de a ridica această perspectivă pentru a elimina incertitudinea asupra stabilității economice. Alexandru Nazare susține că o relansare economică sănătoasă nu poate exista fără un rating de țară ridicat și fără un buget construit pe baze credibile.
Pentru a evita scenariul negativ, Guvernul trebuie să implementeze o strategie de ajustare a deficitului bugetar prin reducerea cheltuieltelor. Alexandru Nazare a menționat că este necesară o reducere a deficitului cu aproximativ un punct procentual din PIB în fiecare dintre următorii trei ani. Această măsură este considerată esențială pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv și pentru crearea condițiilor necesare aderării României la zona euro.
Ministrul a precizat că nu își dorește noi majorări de taxe pentru anul 2027 și a solicitat ministerelor și autorităților să propună măsuri concrete de reducere a cheltuielilor. El a subliniat că ajustarea trebuie să fie făcută prin comasarea sau reducerea cheltuimentelor, nu prin creșterea impozitelor. În acest sens, a cerut ca procesul de consolidare să vină din interiorul fiecărui ordonator de credite, nu ca o impunere de sus.
Alexandru Nazare a menționat că bugetul pentru 2027 va fi pregătit pentru prima dată într-o aplicație dedicată, pentru a reflecta realitatea economică. El a avertizat că, dacă agențiile de rating vor judeca un buget necredibil, consecințele vor fi concrete pentru economie, afectând economiile cetățenilor și capacitatea statului de a-și îndeplini obligațiile. Planul de relansare trebuie să treacă de la un model scriptic la unul faptic, punând accent pe investiții.
Contextul financiar al României este marcat de necesitatea de a gestiona tranziția de la instrumentele de finanțare PNRR către noi scheme de sprijin. În timp ce investițiile au crescut de la 4-5% la 8% în ultimii ani, modelul economic actual necesită ajustări pentru a asigura creșterea fără a compromite stabilitatea fiscală. Această perioadă de consolidare este crucială pentru menținerea încrederii investitorilor și a capacității de finanțare a statului.