Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Cantemir Ciurea-Ercău, a avertizat că capacitatea de răspuns a României în cazul unui accident nuclear este limitată de lipsa de personal. Instituția nu ar putea menține un răspuns la urgență pentru o perioadă îndelungată, deoarece numărul de specialiști disponibili este insuficient pentru a asigura rotația echipelor. Această vulnerabilitate ar putea compromite protecția populației în cazul unui eveniment radiologic major.
Problema resurselor umane a fost identificată încă din anul 2024, în urma unor exerciții de antrenament desfășurate de angajații CNCAN pentru simularea unui dezastru nuclear. Deși situația a fost inclusă în raportul de activitate al instituției și comunicată în repetate rânduri Guvernului, problema rămâne nerezolvată. Cantemir Ciurea-Ercău a subliniat că, deși primele ture și primele zile de criză pot fi gestionate, după o săptămână apare riscul de burnout.
Deficitul de specialiști provine dintr-un val de pensionări care nu a fost compensat prin noi angajări, din cauza restricțiilor bugetare. Cantemir Ciurea-Ercău a explicat că, deși au fost scoase la concurs posturi și au existat angajări, numărul celor care au ieșit la pensie a depășit numărul de noi angajați. Astfel, deși posturile sunt menținute în schemă, ocuparea lor efectivă rămâne un punct critic pentru funcționarea instituției.
În ceea ce privește comunicarea, România dispune de acorduri internaționale și convenții de notificare care permit alertarea rapidă în caz de accident nuclear, inclusiv cu Ucraina. În primele două ore de la informarea CNCAN, instituția ar trebui să efectueze primele notificări către populație. Ulterior, funcția de comunicare publică ar trebui preluată de IGSU, odată cu activarea întregului Sistem Național de Răspuns la Urgență.
Autoritățile organizează periodic simulări pentru a testa pregătirea, însă frecvența acestora este limitată de necesitatea implementării măsurilor de îmbunătățire. Exercițiile parțiale sunt efectuate anual, în timp ce exercițiile naționale generale, care implică toate structurile din Sistemul Național de Răspuns la Urgență, au loc o dată la trei ani. Cantemir Ciurea-Ercău a menționat că exercițiile prea dese nu ar permite aplicarea lecțiilor învățate anterior.
Sistemul Național de Răspuns la Urgență reprezintă cadrul de coordonare a intervențiilor în caz de dezastre, implicând diverse instituții de stat pentru protecția cetățenilor. În cadrul simulărilor de criză, autoritățile au identificat că gestionarea informațiilor este vitală. Cea mai mare dificultate în astfel de situații este stoparea rapidă a răspândirii știrilor false, care pot genera panică nejustificată în rândul populației în momentele de alertă.