Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a prezentat bilanțul mandatului său desfășurat în perioada 15 iunie 2023 – 20 octombrie 2026. În cadrul acestui raport, acesta a susținut că Ministerul Afacerilor Interne este astăzi o instituție mai puternică decât era în urmă cu trei ani. Cătălin Predoiu a subliniat faptul că siguranța publică a devenit un element central al politicii de securitate a României, bazându-se pe o serie de realizări structurale și operaționale.
Unul dintre principalele rezultate menționate este integrarea completă în spațiul Schengen, obținută prin decizia unanimă a Consiliului UE. Această evoluție a permis eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, urmată de cele terestre de la 1 ianuarie 2025. Totodată, datele oficiale indică faptul că migrația ilegală la frontierele României a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, marcând o schimbare semnificativă în gestionarea fluxurilor migratorii.
Pe planul securității și al luptei împotriva criminalității, structurile MAI au realizat peste 5,3 milioane de intervenții. Mandatul a fost marcat de destructurarea a 405 grupări infracționale și trimiterea în judecată a 3.039 de persoane, rezultând și captarea a 5,9 tone de droguri. În ceea ce privește impactul financiar, au fost puse sub sechestru averi în valoare de 1,17 miliarde de lei, în timp ce prin peste 400 de proiecte cu finanțare externă și PNRR au fost efectuate plăți de 7,33 miliarde de lei.
Eficiența serviciilor de urgență și modernizarea tehnologică au reprezentat alte puncte cheie ale raportului. În anul 2026, echipajele Poliției au ajuns la 73% dintre apelurile 112 în mai puțin de zece minute, iar serviciile disponibile online au crescut de la 4 la 33 de opțiuni. Flota aeriană a ministerului a ajuns la 41 de aeronave, iar 1.200 de ambulanțe noi au fost introduse în funcțiune, contribuind la salvarea a 51.881 de persoane de către pompieri și echipele SMURD.
În ciuș de aceste progrese, Cătălin Predoiu a identificat o serie de dificultăți care persistă în cadrul instituției. Printre provocările majore se numără deficitul de personal și existența unei legislații învechite, care nu mai răspunde nevoilor actuale. De asemenea, apar noi amenințări de securitate de tip hibrid, inclusiv utilizarea dronelor, care necesită o adaptare continuă a capacităților de monitorizare și răspuns ale forțelor de ordine din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Activitatea instituțiilor de aplicare a legii în România este influențată de cadrul legislativ și de resursele bugetare alocate prin programe europene. Deciziile luate la nivelul Guvernului și ale Parlamentului determină modul în care ministerele, precum MAI, își pot implementa strategiile de securitate națională și de protecție a cetățenilor, într-un context de securitate regională în continuă schimbare.