Ministrul delegat, Bogdan Dumitru, a declarat că obiectivul său principal a fost influențat de volumul masiv de documente primite la începutul mandatului. Acesta a relatat că a avut de gestionat aproape un sfert de metru cub de hârtie în doar câteva zile, volum pe care a fost nevoit să îl citească integral. Această experiență a pus în evidență necesitatea urgentă de a implementa soluții de inteligență artificială pentru a reduce dependența de suportul fizic.
În urma constatării privind cantitatea de hârtie, Bogdan Dumitru a declarat că își dorește ca toate imprimantele din cadrul ministerului să dispară. Ministrul a subliniat că rolul pe care l-ar putea avea inteligența artificială în acest proces de procesare a documentelor este evident. Această schimbare de viziune reflectă dorința de a trece de la o administrație bazată pe suport de hârtie la una digitalizată, care să utilizeze tehnologii avansate pentru eficiență.
Pentru a sprijini sectorul privat, ministrul a explicat un mecanism de acordare a voucherelor pentru testarea soluțiilor AI, în special pentru IMM-uri. Această măsură, care face parte din programul de guvernare, are scopul de a ajuta companiile să integreze componente de inteligență artificială în propriile ecosisteme. Procesul propus de Bogdan Dumitru presupune două etape: accesul la resurse pentru validarea unui proces și, în cazul în care rezultatele sunt pozitive, implementarea completă a tehnologiei.
Bogdan Dumitru a menționat că firmele care reușesc să valideze un proces funcțional vor continua să beneficieze de tipul de sprijin oferit de stat. Ministrul delegat a estimat că impactul inteligenței artificiale va fi unul „fantastic sau colosal”, deși a recunoscut că modul exact în care se va manifesta acest efect rămâne încă neclar. El a susținut că statul trebuie să acționeze ca un facilitator pentru ca firmele din România să rămână competitive.
Contextul digitalizării este susținut și de datele unui studiu realizat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia pe un eșantion de 1.003 firme românești. Aceste companii, care au cel puțin zece angajați, au fost analizate pentru a vedea cât de digitalizate sunt și ce obstacole întâmpină la adoptarea inteligenței artificiale. Rezultatele cercetării oferă o imagine asupra diferențelor dintre categoriile de firme în ceea ce privește pregătirea pentru tranziția tehnologică.
Implementarea tehnologiilor digitale în administrația publică și în sectorul privat reprezintă o componentă esențială a modernizării statului român. Această tranziție vizează nu doar reducerea consumului de resurse materiale, precum hârtia, ci și creșterea vitezei de procesare a informațiilor. În cadrul Uniunii Europene, digitalizarea este un pilon central pentru creșterea competitivității economice și pentru optimizarea serviciilor oferite cetățenilor prin intermediul tehnologiilor emergente.