Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR) a solicitat oficial Guvernului să renunțe la reducerile de fonduri prevăzute în rectificarea bugetară propusă. Conform organizației, aceste tăieri vor afecta sectorul științific prin reducerea bugetelor alocate cercetării. Măsura vizează în principal resursele naționale utilizate pentru finanțarea programelor de cercetare-dezvoltare din țară, generând îngrijorări privind stabilitatea instituțiilor implicate.
Reducerea propusă de Guvern este estimată la aproximativ 77 de milioane de lei, o sumă care reprezintă 0,004% din PIB. Deși acest procent pare mic, CINCDR subliniază că impactul asupra institutelor va fi semnificativ, deoarece aceste entități își plătesc angajații direct din contractele de cercetare. Mai mult, organizația avertizează că proiectele care utilizează finanțări europene ar putea fi puse în dificultate de aceste tăieri bugetare.
Pe lângă sectorul dedicat cercetării, CINCDR a semnalat și o scădere a fondurilor la capitolul învățământ. Din bugetul de stat, finanțarea pentru acest domeniu este redusă cu aproximativ 305 milioane de lei. În acest context, organizația a cerut ca bugetul pentru anul 2027 să includă un calendar multianual de creștere a investițiilor în cercetare, insistând ca deciziile să fie luate prin dialog cu comunitatea științifică.
Situația financiară a cercetării în România este una critică, fiind raportată la nivelul european. Conform datelor, România finanțează cercetarea mai puțin decât orice alt stat al Uniunii Europene. De asemenea, România are cei mai puțini cercetători raportați la populația ocupată și este singurul stat membru în care finanțarea publică a cercetării pe locuitor a scăzut față de nivelul de acum zece ani.
Datele furnizate de Eurostat arată că alocările bugetare publice pentru cercetare în România reprezintă doar 0,09% din PIB. Această valoare este de aproape opt ori sub media europeană, evidențiind un decalaj major față de restul continentului. Această lipsă de investiții constante afectează capacitatea de dezvoltare a sectorului de cercetare-dezvoltare din țară pe termen lung.
Evoluția bugetară a cercetării în România este marcată de o scădere a investițiilor publice pe termen lung. În ultimul deceniu, România a înregistrat o scădere a finanțării publice pentru cercetare per locuitor, fiind singurul stat membru UE cu această tendință negativă. Această realitate macroeconomic validată de datele Eurostat subliniază dificultatea de a atinge nivelul de dezvoltare tehnologică al partenerilor europeni.