Noul program de guvernare pentru perioada 2026-2028 integrează peste 20 de măsuri solicitate anterior de mediul de afaceri, însă resursele financiare rămân o problemă majoră. Confederația Patronale Concordia subliniază că, deși obiective precum eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) sau investițiile în infrastructura energetică sunt incluse, lipsa unei explicații clare privind proveniența fondurilor pune sub semnul întrebării aplicabilitatea lor. Executivul vizează reducerea deficitului bugetar și relansarea investițiilor fără a detalia sursele de finanțare.
Printre principalele propuneri adoptate se numără eliminarea impozitului IMCA de la 1 ianuarie 2027, o măsură care ar putea lăsa în companii între 1,75 și 2 miliarde de lei. De asemenea, Guvernul a inclus cerința de predictibilitate fiscală, prin care se propune un termen de cel puțin șase luni între anunțarea și aplicarea schimbărilor legislative. Programul vizează și digitalizarea administrației, reforma ANAF și reducerea cu minimum 25% a sarcinilor administrative pentru firme.
Sectorul energetic este vizat prin planificarea a 117 lucrări pentru perioada 2026-2035, alături de introducerea tarifului binom. Pentru sprijinirea companiilor, Guvernul propune majorarea cu un miliard de euro a capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare. Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia, a menționat că prezența unui ministru dedicat inteligenței artificiale este un semnal strategic important, dar ambiția programului trebuie susținută de un calendar clar de implementare.
Situația economică actuală este marcată de scăderea activității și creșterea costurilor de finanțare ale statului. Datele din programul de guvernare indică faptul că PIB-ul României a scăzut cu 0,6% în primul semestru din 2026, iar producția industrială a înregistrat o scădere de 3,7% în primele șapte luni ale anului. Între mai 2025 și iunie 2026, economia a pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% au fost în sectorul industriei.
Presiunea asupra bugetului este accentuată de faptul că datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB. În primele opt luni ale anului, cheltuielile statului cu dobânzile au crescut cu 26,7%, ceea ce limitează capacitatea de finanțare a altor sectoare. Concordia solicită o rectificare bugetară rapidă pentru sistemele de educație și sănătate și subliniază importanța elaborării unui buget pentru 2027 care să specifice clar costurile pentru pensii, salarizarea sectorului public și apărare.
Aceste provocări financiare apar într-un moment în care România traversează o perioadă de instabilitate politică de aproape șase luni. Contextul macroeconomic este complicat de creșterea costurilor de finanțare și de scăderea producției industriale, elemente care afectează direct capacitatea de investiții a statului și a companiilor private, necesitând o coordonare mai bună între instituțiile statului și partenerii sociali.