Programul de guvernare votat de Parlament prevedea o schimbare majoră în structura administrativă pentru a asigura o coordonare eficientă a digitalizării statului. Conform acestui document, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) urma să fie mutată în Aparatul de lucru al Guvernului, fiind direct subordonată Prim-ministrului. Această mișcare avea scopul de a crea un centru unic de decizie, prin care președintele ADR, în rolul de Chief Information Officer al Guvernului (GCIO), să poată impune standarde și avize obligatorii pentru toate proiectele digitale ale administrației centrale.
Totuși, prima ordonanță de urgență a Guvernului, numărul 40/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 20 octombrie, a stabilit o structură diferită. ADR nu ajunge în subordinea Prim-ministrului, ci rămâne la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Instituția va fi coordonată de un ministru delegat pentru digitalizare și AI, care își desfășoară activitatea sub coordonarea ministrului Economiei. Această organizare introduce două niveluri ministeriale între Prim-ministru și autoritatea de digitalizare, ceea ce poate limita capacitatea de a impune decizii obligatorii altor ministere.
Situația actuală ridică semne de întrebare privind eficiența execuției proiectelor, având în vedere că România dispune de resurse financiare semnificative. Din fondurile PNRR se pot aloca aproximativ 4,5 miliarde de euro, la care se adaugă circa 3,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune. În ciuda acestor sume, adopția tehnologiilor avansate rămâne modestă, iar sectorul IT&C produce anual aproximativ 26,5 miliarde de euro, contribuind cu 7% la PIB. Problema pare a fi mai degrabă una de coordonare și de stabilitate a priorităților decât de lipsă de fonduri.
Ordonanța nu a oferit nicio clarificare cu privire la funcția de GCIO sau la mecanismele de control propuse anterior. Nu au fost menționate nici avizul de conformitate obligatoriu pentru proiectele digitale, nici crearea unui comitet prezidat de Prim-ministru care să ia decizii lunare. De asemenea, rămân neclare criteriile de selecție pentru conducerea ADR și modul în care vor fi asigurate independența și continuitatea reformei. În prezent, coordonarea riscă să fie fragmentată între Prim-ministru, ministrul delegat și ministrul Economiei.
Deciziile finale vor fi luate în următoarele 30 de zile, prin hotărârile de Guvern care vor stabili atribuțiile exacte ale ministrului delegat. Aceste acte normative pot încerca reconcilierea celor două modele, prin crearea unui comitet interministerial condus de Prim-ministru, sau pot lăsa digitalizarea ca pe un domeniu sectorial, gestionat de un minister de linie. Fără o delimitare clară a responsabilităților executive, există riscul ca transformarea digitală să devină responsabilitatea tuturor instituțiilor, dar, în practică, să nu fie responsabilitatea nimănui.
Contextul politic actual este marcat de tensiuni, în condiții în care Partidul DREPT a acuzat Guvernul Niculescu că favorizează „specialii sistemului” prin această primă ordonanță de urgență. Această critică vine într-un moment în care administrația trebuie să gestioneze nu doar reformele structurale, ci și presiunea politică intensă din partea opoziției, care monitorizează atent modul în care sunt distribuite atribuțiile și resursele în cadrul noului Guvern.