Două viziuni distincte asupra reformei administrației centrale și a companiilor de stat au ieșit la lumină în cadrul discuțiilor politice recente. Pe de o parte, vicepremierul Marian Neacșu a prezentat în cadrul PSD un plan de restructurare care vizează atât aparatul administrativ, cât și societățile cu capital de stat. Pe de altă parte, Oana Gheorghiu, care a coordonat reforma în mandatul Guvernului condus de Ilie Bolojan, susține că toate criteriile și datele necesare se află deja în posesia Executivului.
Planul propus de Marian Neacșu se concentrează pe reducerea birocrației prin unificarea serviciilor de suport, precum contabilitatea sau auditul, în centre bugetare județene unice. Vicepremierul propune de asemenea comasarea instituțiilor cu atribuții dublate, menționând exemple precum ANSVSA, ANPC și direcțiile de sănătate publică. Obiectivul este de a reduce organele de control și de a centraliza structurile județene sub autoritatea ministerelor, transformându-le în simple direcții sau mutându-le la nivel regional.
Calendarul de implementare propus de PSD este unul extensiv, urmând să se întindă pe o perioadă de trei luni și jumătate. Procesul include constituirea unui comitet interministerial până la 20 noiembrie 2026, urmat de analiza datelor și redactarea proiectului de lege în februarie 2027. Finalul acestui proces este programat pentru 1 martie 2027, când Guvernul ar trebui să asume responsabilitatea în fața Parlamentului. Această abordare vizează și companiile de stat, propunând revizuirea indicatorilor de performanță și a indemnizațiilor pentru conducători.
În contrast, Oana Gheorghiu subliniază că analiza pentru 1.098 de companii a fost deja finalizată, evidențiind pierderi masive la anumite entități. Dintre cele evaluate, 611 companii pierd bani constant, totalizând un minus de 16,2 miliarde de lei, însă suma de 13,1 miliarde de lei este concentrată la doar 65 de companii centrale. Ea critică lipsa unor sancțiuni pentru ministerele sau primăriile care nu aplică restructurarea, menționând că fără constrângeri legislative, pierderile vor continua să crească.
Diferențele majore apar și în ceea ce privește gestionarea marilor pierderi financiare și a termenelor europene. În timp ce PSD pune accent pe desființarea a peste 100 de entități mici, Oana Gheorghiu avertizează că problemele reale sunt la giganții precum CE Oltenia, Electrocentrale Craiova, CFR SA sau Metrorex. De asemenea, calendarul propus de Marian Neacșu ar putea ignora termenele limită impuse de Comisia Europeană, cum este cazul pentru TAROM, care are un termen-limită pe 31 decembrie 2026.
Reforma administrativă în România rămâne un subiect de intensă dispută politică, implicând modificări structurale la nivel de ministere și primării. Discuțiile privind restructurarea companiilor de stat și a instituțiilor deconcentrate sunt strâns legate de gestionarea bugetului de stat și de respectarea normelor de performanță impuse de partenerii europeni. Deciziile privind fuziunile sau dizolvarea entităților publice vor avea un impact direct asupra capacității de cheltuire și a stabilității financiară a administrației centrale.