Mihai Jurcă, care a ocupat funcția de șef al Cancelariei prim-ministrului și coordonator al grupului de lucru pentru SAFE, a oferit informații care nu se regăsesc în documentele contractuale ale programului Rheinmetall. În iunie 2026, acesta a comunicat președintelui României și coaliției de guvernare că peste 50% din producția aferentă pachetului de apărare va fi realizată în România sau prin colaborarea cu firme locale. Totuși, datele actuale indică faptul că aceste procente sunt mult sub pragul de 50% anunțat public.
Anunțul făcut de Mihai Jurcă a însoțit alocarea unui pachet de 5,7 miliarde de euro, care include nave, muniție, sisteme antiaeriene și vehicule de luptă Lynx. În comunicatul din 2 iunie 2026, acesta susținea că acest contract reprezintă un pas important pentru revitalizarea industriei naționale de apărare. Conform declarațiilor sale, producția locală ar fi un motor de creștere economică și un element de integrare a industriei românești în ecosistemul european pe parcursul următorului deceniu.
Informațiile despre acordul de cooperare industrială relevă praguri de localizare foarte diferite în funcție de tipul de echipament și de condițiile contractuale specifice. Pentru vehiculele Lynx, producția localizată în România este de 30% la jalonul din ianuarie 2029, putând ajunge la 40% doar prin un supliment de 10 puncte procentuale asociat unui contract subsecvent pentru 66 de vehicule. În ceea ce privește navele de patrulare, pragul este de 30%, iar pentru vedetele pentru scafandri, acesta este de 35%.
Sistemele antiaeriene, precum Skynex, Skyranger 35 și Millennium, au un nivel de producție localizată în România de doar 15%. Ministerul Economiei a indicat faptul că acordul de cooperare industrială nu conține un procent general de 60%, așa cum s-ar fi putut interpreta. Autoritățile au semnalat, înainte de semnarea contractelor, existența unei diferențe între cerința inițială de 40–60% pentru vehiculele Lynx și formula finală de 30% plus un adaos de 10% condiționat.
Discuția a căpătat o dimensiune politică după ce Sorin Grindeanu a declarat că aceleași procente au fost prezentate în întâlnirile coaliției și la Cotroceni. Liderul PSD l-a indicat pe Mihai Jurcă drept autor al prezentărilor care conțineau aceste cifre. Deși Ilie Bolojan a respins existența unor clauze păguboase, susținând că documentele prevăd investiții și transfer de tehnologie, rămâne necesară o explicație oficială privind metodologia de calcul folosită în comunicările publice.
Contextul politic al acestor acuzații apare într-un moment în care discuțiile despre gestionarea resurselor statului sunt intense. În perioada recentă, Mihai Fifor a criticat administrația condusă de Ilie Bolojan, acuzându-l că a transferat dificultățile financiare ale statului către antreprenori. Această tensiune subliniază importanța clarificării obligațiilor asumate de România în cadrul contractelor de apărare de mare valoare.