Cristina Trăilă, care ocupă funcția de secretar general adjunct al Guvernului României, a fost trimisă în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași. Dosarul a fost înaintat către Curtea de Apel București, instituție care are competența de a judeca cauzele în care sunt implicați avocați, având în vedere că suspecta dețin și această calitate profesională. Acuzațiile vizează săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Conform anchetei desfășurate de DNA Iași, în perioada 03-04 noiembrie 2025, Cristina Trăilă ar fi sprijinit demersurile lui Barbu Mihai pentru a exercita influență asupra președintelui A.N.S.V.S.A. Scopul acestui demers ar fi fost înlocuirea directorului D.S.V.S.A. Vaslui cu o persoană agreată de inculpatul B.F. Această acțiune ar fi vizat obținerea unor beneficii pentru inculpatul B.F. și pentru societatea sa, inclusiv aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro.
Pe lângă aspectul legat de dosarul de despăgubire, procurorii susțin că acțiunile ar fi urmărit și diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele deținute de societatea respectivă. În cadrul procedurilor, suspectei i-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 307 din Codul de procedură penală. Dosarul a fost înregistrat sub numărul 44/12/P/2024/d1, fiind o cauză mediatizată prin comunicatele serviciului teritorial.
În acest context juridic, premierul Ilie Bolojan a fost audiat de procurorii de la DNA Iași pe data de 2 octombrie, în calitate de martor. Audierea a vizat circumstanțele legate de întâlnirea dintre premier și omul de afaceri Fănel Bogos. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că Ilie Bolojan a oferit toate precizările solicitate și că a comunicat public informații despre acest subiect de fiecare dată când a fost întrebat.
Procurorii au reținut că acțiunile suspectei ar fi fost menite să faciliteze obținerea de foloase necuvenite pentru terți prin utilizarea poziției sale de autoritate în cadrul Guvernului. Investigarea a inclus analizarea probelor administrative care indică modul în care influența ar fi fost utilizată pentru a influența decizii administrative la nivel local și de autoritate. Acuzațiile se concentrează pe modul în care relațiile de putere au fost folosite pentru a manipula procesul de numire a unor funcționari.
Acest dosar de corupție apare într-un moment în care administrația publică este supusă unei supravegeri intense, în contextul unor discuții privind gestionarea fondurilor europene și prioritățile Guvernului. Deciziile judiciare privind funcționarii de rang înalt din cadrul Guvernului României rămân de urmărit, având în vedere impactul pe care acuzațiile de complicitate la folosirea influenței îl au asupra integrității instituțiilor statului.