Daniel Zamfir, propus pentru funcția de ministru al Economiei din partea PSD, a declarat în cadrul audierilor că o prioritate centrală a mandatului său va fi asigurarea accesului României la materiale critice. Obiectivul principal vizează nu doar extragerea acestora, ci și exportul sub formă prelucrată, pentru a integra economia națională în lanțurile de producție ale Uniunii Europene. Daniel Zamfir subliniază necesitatea de a trece de la un model de export de materie brută la unul de furnizor de produse finite.
În cadrul audierilor, Daniel Zamfir a menționat că va pune un accent major pe materiile prime critice și pe contribuția economiei circulare. Acesta a anunțat că intenționează finalizarea și implementarea rapidă a Planului de acțiune aferent strategiei naționale pentru resurse minerale ne-energetice 2035. Conform propunerilor sale, materiile prime critice vor reprezenta un punct esențial în cadrul politicii Ministerului Economiei, fiind necesară o abordare strategică pentru valorificarea resurselor naționale.
La nivelul Ministerului Economiei, care este condus în prezent de Irinel Dărău, au fost deja redactate strategiile necesare pentru exploatarea acestor resurse. Strategia națională vizează o gamă largă de materii prime critice prezente pe teritoriul României, printre care se numără grafitul, cuprul, magneziul, titanul, litiul, wolframul, bismutul, galiul, germaniul și pământurile rare. Aceste resurse sunt esențiale pentru dezvoltarea tehnologică și industrială, oferind oportunități de creștere economică prin exploatarea controlată a zăcămintelor.
România deține avantaje strategice prin zăcăminte de grafit la Baia de Fier – Polovragi, gestionate de Salrom, un proiect de importanță europeană evaluat la aproape 200 de milioane de euro. De asemenea, țara dispune de rezerve masive de cupru la Roșia Poieni, care reprezintă circa 60% din rezervele naționale, completate de exploatările de la Rovina. Potențialul este susținut și de metale precum bismutul și wolframul din Munții Apuseni și Carpații Orientali, care pot servi drept alternative la importurile asiatice.
Un alt punct de interes pentru strategia propusă este utilizarea resurselor secundare din iazurile de decantare și haldele miniere istorice. Aceste deșeuri industriale pot conține cantități semnificative de galiu, germaniu, cobalt și metale prețioase, care pot fi recuperate prin programe de reprocesare ecologică. Această metodă ar permite obținerea de materii prime fără a necesita deschiderea unor noi mine, reducând astfel riscurile și timpul necesar pentru dezvoltarea unor noi proiecte de extracție mineră.
Contextul european actual pune un accent tot mai mare pe securitatea aprovizionării cu resurse minerale, România fiind una dintre puținele state membre care dețin în subsol sau în sterilul industrial istoric materii critice catalogate de Bruxelles. Deși țara are rezerve importante, lipsa fabricilor de produse finite rămâne o provocare, însă această situație este considerată rară la nivelul întregii Uniuni Europene, unde procesarea locală este un obiectiv strategic de securitate economică.