Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis joi, 22 octombrie 2026, o decizie prin care a stabilit că România nu a încălcat Convenția prin neplata integrală a unor drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță. Această hotărâre vizează restanțele salariale ale unor judecători și foști judecători care reclamau neexecutarea unor sume de bani, considerate despăgubiri pentru diferențe de remunerație discriminatorii. Decizia a fost luată la unanimitate de către Curtea Europeană.
Partidul Național Liberal (PNL) a reacționat imediat, afirmând că această hotărâre confirmă corectitudinea poziției Guvernului Ilie Bolojan în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Liberalii susțin că decizia CEDO întărește separarea puterilor în stat, subliniind faptul că instanțele judecătorești nu pot decide în locul Executivului modul de utilizare a banilor publici. Conform comunicatului PNL, deciziile privind alocarea resurselor aparțin Guvernului și Parlamentului.
PNL a menționat că prin măsurile de eșalonare și reeșalonare a plăților restante, precedentul Executiv a urmărit protejarea echilibrului bugetar. Partidul consideră că Guvernul a avut dreptul de a lua măsurile bugetare necesare în interesul statului. În acest context, liberalii au subliniat că Ilie Bolojan a apărat consecvent competențele constituționale ale Guvernului și interesul general, chiar dacă această abordare a generat un conflict cu conducerea ICCJ.
Un aspect important menționat de CEDO și analizat de PNL este riscul de conflicte de interese atunci când magistrații pronunță hotărâri care îi avantajează direct. Această observație vizează drepturile salariale de care beneficiază aceiași magistrați prin deciziile judecătorești. Liberalii consideră că acest aspect trebuie analizat cu responsabilitate de instituțiile sistemului de justiție pentru a avea consecințe practice în eliminarea riscurilor de conflict de interese pe viitor.
Partidul Național Liberal a reiterat faptul că independența justiției și respectarea hotărârilor judecătorești sunt principii fundamentale ale statului de drept. Totuși, acestea trebuie să funcționeze în paralel cu respectarea responsabilității privind gestionarea finanțelor publice. Această abordare vizează echilibrul între autoritatea instanțelor și necesitatea de a menține stabilitatea bugetară a statului român, conform viziunii politice exprimate de formația liberală în urma deciziei europene.
Disputa privind plata drepturilor salariale ale magistraților a reprezentat un punct de tensiune între puterea legislativă/executivă și sistemul judiciar. Această controversă a implicat interpretări juridice privind modul în care statul trebuie să gestioneze plățile de restanțe fără a compromite stabilitatea bugetară. Decizia CEDO vine într-un moment în care gestionarea fondurilor publice și separarea competențelor între instituțiile statului rămân subiecte de dezbatere politică intensă în România.