Deficitul bugetului general consolidat al României a înregistrat o scădere la nivelul de 3,82% din PIB în primele nouă luni ale anului 2026. Această cifră reprezintă o evoluție pozitivă față de perioada similară a anului trecut, când deficitul era de 5,35% din PIB. Datele operative prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern de vineri arată că ritmul de creștere al veniturilor a depășit cel al cheltuielilor, în condițiile în care investițiile au fost susținute masiv de fondurile europene.
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 522,07 miliarde de lei, marcând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Pe de altă parte, cheltuielile totale au ajuns la 600,59 miliarde de lei, înregistrând o creștere nominală de 5,5%. Deficitul propriu-zis s-a ridicat la 78,52 miliarde de lei, comparativ cu suma de 102,47 miliarde de lei înregistrată în primele nouă luni ale anului 2025. Această scădere a deficitului cu 1,53 puncte procentuale a avut loc în paralel cu o creștere a investițiilor publice.
În ceea ce privește veniturile, încasările din impozitul pe profit au crescut cu 8,7%, ajungând la 30,13 miliarde de lei. Un element semnificativ este creșterea de aproape 25% a încasărilor nete din TVA, care au totalizat 18,27 miliarde de lei, influențată de modificările de cote prevăzute prin Legea nr. 141/2025. Totodată, veniturile din impozite și taxe pe proprietate au urcat cu 29,9%, la 11,80 miliarde de lei, în timp ce veniturile nefiscale au suferit o scădere de 7,9%, ajungând la 37,87 miliarde de lei.
Cheltuielile de personal au înregistrat o scădere de 4,54 miliarde de lei, totalizând 122,14 miliarde de lei, din cauza reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare salarială. În schimb, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei față de anul trecut, ajungând la 50,63 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,5% din PIB. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, la 77,34 miliarde de lei, pe fondul unor plăți mai mari efectuate în sectorul sănătății, în timp ce asistența socială a rămas la un nivel similar cu cel din 2025.
Investițiile publice au crescut de la 82,62 miliarde de lei în 2025 la 107,77 miliarde de lei în perioada analizată. Ministerul Finanțelor precizează că peste 70% din aceste plății au fost finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din granturile PNRR și cadrul financiar 2021-2027. Alexandru Nazare a declarat că investițiile trebuie evaluate prin rezultate concrete și nu prin numărul de contracte semnate, avertizând că bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci unul al responsabilității.
Contextul financiar al României este marcat de așteptarea deciziei Comisiei Europene, estimată până pe 20 noiembrie 2026, privind cererea de plată nr. 6 din PNRR. Până în prezent, țara mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din acest instrument. Ministerul Finanțelor a avertizat că sumele aferente jaloanelor care nu vor fi validate de Comisia Europeană vor rămâne în sarcina bugetului național, neputând fi recuperate din granturile PNRR.