Guvernul condus de Luca Niculescu se confruntă cu o situație financiară dificilă, marcată de un deficit bugetar semnificativ și de plăți restante. Deși fostul premier Ilie Bolojan a prezentat tranziția către noul Executiv ca pe o redresare, cifrele recente indică prezența unor angajamente de plată de 35 de miliarde de lei. Aceste sume reprezintă obligații pe care administrația anterioară nu le-a onorat, în încercarea de a menține un deficit aparent mai mic la momentul predării mandatului.
Discrepanța dintre datele oficiale naționale și cele europene este evidentă în raportările privind deficitul bugetar. La finalul lunii iunie 2026, Ministerul Finanțelor a publicat un raport care indica un deficit de 41 de miliarde de lei, ceea ce reprezenta 2% din valoarea Produsului Intern Brut. Totuși, datele furnizate miercuri, 21 octombrie, de Eurostat arată o realitate diferită, raportând un deficit de 76 de miliarde de lei, echivalentul a 3,8% din PIB.
Confuzia între cele două instituții provine din metodele de calcul utilizate pentru prima jumătate a anului 2026. Ministerul Finanțelor, aflat sub conducerea lui Alexandru Nazare, utilizează metoda „cash”, care înregistrează doar fluxurile reale de bani care intră sau ies din trezoreria țării. În schimb, Eurostat aplică sistemul European System of Accounts (ESA), care înregistrează cheltuielile în momentul în care apare obligația de plată, indiferent dacă banii au fost virați efectiv sau nu.
Calculul Eurostat pentru primul trimestru din 2026 a indicat un deficit de 7,4% din PIB-ul trimestrial, adică 30 de miliarde de lei. Pentru al doilea trimestru, raportul a fost de 7,8% din PIB-ul trimestrial, ceea ce înseamnă 39 de miliarde de lei. Prin dublarea PIB-ului nominal calculat pe primele șase luni, se obține un PIB anualizat simplificat de 1,8 trilioane de lei, fundamentul pe care se aplică metoda de calcul europeană.
Aplicând metoda ESA la nivelul semestrului, deficitul de 3,8% din PIB înseamnă, în cifre absolute, o sumă cu 35 de miliarde de lei mai mare decât cea raportată de Ministerul Finanțelor. Această diferență este cauzată în principal de plătile amânate și de arierate, precum și de ajustări temporale sau transpunerea dobânzilor. Astfel, suma de 35 de miliarde de lei reflectă angajamentele de plată care nu au fost incluse în raportările bazate pe metoda „cash”.
Gestionarea deficitului bugetar și a datoriei publice reprezintă o provocare constantă pentru administrația de stat, fiind supusă monitorizării stricte de către instituțiile europene. În cadrul Uniunii Europene, utilizarea sistemului ESA asigură o comparabilitate între statele membre, prevenind raportările care ar putea ascunde realitatea financiară a unui țară prin amânarea plăților. Această metodă de calcul este standardul de referință pentru evaluarea stabilității economice la nivel continental.