Dumitru Chisăliță a obținut avizul favorabil în urma audierilor desfășurate în cadrul comisiilor parlamentare, fiind susținut de 39 de voturi pentru și 8 voturi împotrivă. În cadrul acestor discuții, acesta a prezentat parlamentarilor direcția strategică pe care o va urma în conducerea Ministerului Energiei. Prioritatea principală declarată de Dumitru Chisăliță este asigurarea siguranței și a securității întregului sistem energetic național, într-un context de transformare a resurselor.
În ceea ce privește tranziția energetică, Dumitru Chisăliță a explicat că proiectul EolianOffshore va fi reluat pentru a crește capacitățile de producție din România. Deși a subliniat importanța energiei regenerabile, acesta a menționat că dezvoltarea acestor surse trebuie să se facă în paralel cu extinderea capacităților de stocare și a producției securitare. Această abordare vizează echilibrarea surselor verzi cu necesitatea de a avea o bază de producție stabilă și predictibilă.
Referitor la utilizarea cărbunelui, Dumitru Chisăliță a susținut că această resursă trebuie analizată cu atenție, propunând ca centralele existente să fie scoase din funcțiune doar atunci când vor exista alternative viabile pentru a le înlocui. Totodată, el și-a asumat compromisiunea de a reduce timpii de racordare pentru noile capacități de producție și stocare. Un alt obiectiv este dezvoltarea rețelelor de transport pentru electricitate și gaz, astfel încât acestea să țină pasul cu noile unități de producție.
Pentru Centrala de la Cernavodă, Dumitru Chisăliță a propus implementarea unei soluții de răcire în circuit închis, pentru a elimina dependența de debitul Dunării. Totuși, acesta a recunoscut că aplicarea acestei tehnologii poate dura ani de zile. În ceea ce privește exploatarea din Neptun Deep, viitorul ministru s-a arătat optimist cu privire la termene, dar a avertizat că conflictul militar din zonă ar putea genera surprize neprevăzute în procesul de valorificare.
Pe lângă infrastructură, Dumitru Chisăliță a vorbit despre crearea unui Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili, bazat pe datele unui recensământ, pentru a facilita alocarea ajutoarelor și reducerea sărăciei energetice. El a susținut, de asemenea, că România ar putea obține profituri mai mari dacă gazele extrase ar fi transformate în produse finite în țară, în loc să fie vândute ca materie primă. Această strategie vizează creșterea valorii economice a resurselor proprii.
Această discuție despre securitatea energetică intervine într-un moment în care tranziția ecologică și creșterea cererii de energie electrică, alimentată și de centrele de date, reconfigurează cerințele de producție la nivel european. Gestionarea echilibrului între resursele tradiționale și cele regenerabile rămâne un punct critic pentru stabilitatea prețurilor și a furnizării energiei în regiune.