Guvernul Niculescu se confruntă cu o provocare financiară majoră în încercarea de a găsi surse de finanțare pentru datoria publică a țării. După o perioadă de cinci luni de instabilitate politică, apetitul investitorilor pentru titlurile de stat a scăzut semnificativ, ceea ce pune presiune pe capacitatea de împrumut a statului. România se confruntă cu dobânzi ridicate în regiune din cauza deficitului bugetar, devenind astfel dependentă de creditorii externi pentru acoperirea nevoilor de capital.
Conform calculelor, Guvernul Niculescu are nevoie de împrumuturi de 80 de miliarde de lei până la finalul anului curent. Această sumă este necesară pentru finanțarea deficitului bugetar, într-un context în care, în perioada 2025-2026, țara a fost nevoită să împrumute peste 250 de miliarde de lei. O parte considerabilă din aceste fonduri sunt direcționate către plata dobânzilor pentru datoriile contractate anterior, sume care în 2026 vor ajunge la aproximativ 60 de miliarde de lei.
Situația este agravată de ritmul de creștere a datoriei publice, care, conform Institutului European pentru Studii Economice, crește cu 4.632 de lei pe secundă. Această evoluție înseamnă o acumulare de 400 de milioane de lei pe zi, iar datoria pe cap de locuitor a ajuns la nivelul de 65.000 de lei. În ceea ce privește costurile de întreținere a datoriei, în anul 2026 s-au plătit deja 49 de miliarde de lei doar sub formă de dobânzi, existând încă 11 miliarde de lei de achitat.
Interesul pentru titlurile de stat a suferit o scădere vizibilă, în primele nouă luni ale anului 2026, românii și fondurile de pensii de la pilonul II achiziționând titluri în valoare de 29 de miliarde de lei. Această sumă este cu 20% mai mică față de finanțarea de 36 de miliarde de lei atrasă în aceeași perioadă a anului 2025. Deși în 2025 statul a atras sume record de 40,5 miliarde de lei de la populație prin programele Fidelis și Tezaur, tendința actuală indică o scădere a încrederii.
Christian Năsulea a subliniat că statul va trebui să facă rost de bani în condiții mai proaste, deoarece instabilitatea politică a scăzut încrederea creditorilor. El a menționat că nivelul și ritmul de creștere al datoriei publice sunt foarte mari, ceea ce face analiza refinanțării o sarcină complexă. De asemenea, a avertizat că lipsa ordinii interne limitează capacitatea de a răspunde la presiunile externe, precum creșterea dobânzilor la nivel global sau conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.
În cadrul cadrului economic european, gestionarea deficitului bugetar rămâne un punct critic pentru stabilitatea financiară a statelor membre. România este supusă monitorizării stricte, având ca obiectiv reducerea deficitului la sub 3% din PIB până în anul 2030 prin politici de disciplină fiscală. Agenția de rating Moody’s a avertizat deja cu privire la riscul de retrogradare la categoria „junk” dacă tendințele de cheltuieli actuale nu sunt controlate riguros.