Fostul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a lansat sâmbătă, 24 octombrie, o serie de acuzații la adresa politicii economice actuale a Guvernului. Senatorul liberal a declarat că statul utilizează metode mascate pentru a acoperi datoria publică, transformând acest proces într-o formă de taxare ascunsă a economiilor cetățenilor. Conform mesajului său, fenomenul este unul periculos pentru stabilitatea financiară a populației.
Pentru a fundamenta afirmațiile, Florin Cîțu a făcut referire la un studiu publicat de FMI, intitulat „The Coming Great Repression? New Measures and a Century of Evidence”. Autorii lucrării sunt Bolhuis, Koosakul, Shenai și Yang, iar documentul este un IMF Working Paper WP/26/160 din iulie 2026. Fostul premier a subliniat că guvernele cu datorii mari și fără planuri de consolidare fiscală recurg la ceea ce se numește „represiune financiară”.
Explicația detaliată a acestui concept vizează modul în care sunt manipulate fluxurile de capital prin intermediul sistemului bancar. Florin Cîțu a precizat că statul utilizează reglementări și stimulente pentru a direcționa economiile populației către finanțarea datoriei publice. Acest mecanism forțează direcționarea banilor către obligațiuni de stat la dobânzi mult mai mici decât ar cere piața în absența intervențiilor administrative.
Consecința directă a acestor acțiuni administrative este pierderea valorii banilor economisiți de către deponenți. Fostul ministru a argumentat că investițiile în obligațiuni de stat ajung să aibă un randament real zero sau chiar negativ. Prin controlul dobânzilor, statul reușește să își reducă povara datoriei, însă acest proces funcționează ca o taxă nedeclarată aplicată celor care aleg să economisească.
Florin Cîțu a tras o paralelă directă între modelul descris de experții internaționali și acțiunile actualului Executiv de la București. Acesta a susținut că mecanismele observate în studiul FMI seamănă foarte mult cu ceea ce face statul român în prezent. Mesajul său a fost unul acid, concluzionând că aceasta este încă o taxă pe care autoritățile vor încerca, evident, să o nege.
Discuțiile privind gestionarea deficitului și a echilibrului bugetar în România reflectă o tensiune constantă între diversele forțe politice. În timp ce unii lideri propun investițiile străine ca soluție pentru reducerea deficitului, alții avertizează că problemele economice ale țării nu dispar odată cu schimbarea Guvernului. Menținerea echilibrelor bugetare rămâne un punct critic pentru stabilitatea financiară a statului.