Ministrul Muncii, Florin Manole, a oferit detalii privind calendarul adoptării noii legi a salarizării, subliniind că procesul nu poate fi finalizat într-un interval scurt de o sau două luni. Decizia privind acest act normativ este strâns legată de stabilitatea bugetului și de capacitatea statului de a respecta angajamentele asumate pentru controlul deficitului public. Guvernul trebuie să prioritizeze gestionarea resurselor pentru a asigura echilibrul financiar necesar acestor schimbări legislative.
Florin Manole a explicat faptul că prioritatea actuală a Guvernului constă în rectificarea bugetului și în pregătirea bugetului pentru anul 2027. Aceste procese implică decizii de politică publică esențiale, precum majorarea sau indexarea pensiilor, gestionarea alocațiilor și stabilirea direcției pentru alte beneficii sociale. Ministrul a menționat că bugetul reprezintă un pilon central, iar orice modificare salarială trebuie să fie susținută de resurse reale și planificate.
În ceea ce privește termenul de aplicare, noua lege a salarizării este prevăzută pentru anul 2027, însă nu există o dată fixă pentru adoptare. Un scenariu posibil ar putea vedea aprobarea actului în anul viitor, cu aplicare începând din 2028, sau adoptarea la începutul anului 2027 prin intermediul unei rectificări bugetare. Până la acest moment, autoritățile trebuie să rezolve alte probleme urgente, printre care și măsurile destinate protejării consumatorilor vulnerabili.
Cifrele oficiale indică faptul că România a estimat cheltuieli cu salariile de 166 de miliarde de lei pentru anul 2026 și de 174 de miliarde de lei pentru anul 2027. Florin Manole a solicitat prudență în interpretarea acestor date, precizând că acestea sunt cifre publice, dar nu reprezintă angajamente ferme de creștere a anvelopei de cheltuieli. Evoluția acestor costuri va depinde direct de regulile fiscale și de menținerea deficitului sub controlul impus.
Programul de Guvernare prevede reerea indexării pensiilor începând cu anul 2027, având ca scop protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor. Obiectivul este ca veniturile acestora să urmeze evoluția costului vieții, respectând în același timp sustenabilitatea sistemului public de pensii. Orice măsură de majorare va fi condiționată de compatibilitatea cu strategia fiscal-bugetară și de resursele disponibile, fără a periclită traiectoria de reducere a datoriei publice.
Gestionarea cheltuielilor sociale în România este supusă unor limite stricte pentru a menține stabilitatea macroeconomică. Conform reglementărilor, cheltuielile cu asistența socială trebuie să rămână sub pragul de 12,2% din PIB, în timp ce alte beneficii sociale nu pot crește mai rapid decât ritmul de majorare a PIB-ului nominal. Aceste limite sunt esențiale pentru respectarea angajamentelor față de Comisia Europeană și pentru controlul deficitului bugetar.