Ministrul Muncii, Florin Manole, a oferit detalii privind calendarul adoptării noii legi a salarizării unitare, indicând faptul că acest proiect nu poate fi o prioritate pentru Guvern în următoarele luni. Întrebat dacă actul normativ poate fi adoptat până la finalul anului și dacă România poate beneficia de cele 700 de milioane de euro asociate unui jalon din PNRR, acesta a subliniat că procesul legislativ nu poate fi finalizat într-un interval de o sau două luni din motive obiective.
Florin Manole a precizat că focusul actual al Guvernului este direcționat către rectificarea bugetară și către pregătirea bugetului pentru anul 2027. Pe agenda oficială se află, de asemenea, implementarea unor măsuri menite să protejeze consumatorii vulnerabili. Ministrul a amintit că adoptarea unei noi legislații în acest domeniu a fost una dintre condiționalitățile necesare pentru un împrumut preferențial de peste 500 de milioane de dolari, primit de România de la Banca Mondială la finalul anului 2025.
În ceea ce privește aplicarea efectivă a noii legislații, Florin Manole nu exclude posibilitatea ca aceasta să fie adoptată în cursul anului viitor, însă aplicarea ar putea avea loc abia din 2028. Un alt scenariu luat în considerare este adoptarea actului la începutul anului 2027, moment în care, chiar dacă nu există o prevedere în legea bugetului, ar putea fi necesară o rectificare pentru a doua jumătate a anului respectiv. Termenul propus de Guvern în programul de guvernare rămâne anul 2027.
Referitor la impactul financiar, ministrul a prezentat cifre oficiale care indică previziuni de cheltuieli cu salariile de 166 de miliarde de lei pentru anul 2026 și de 174 de miliarde de lei pentru anul 2027. Totuși, Florin Manole a avertizat că aceste estimări nu reprezintă angajamente ferme privind creșterea cheltuielilor cu personalul bugetar. El a subliniat nevoia de prudență, menționând că diferența dintre estimările statului și cheltuielile efective depinde de regulile fiscale și de controlul deficitului bugetar.
Gestionarea cheltuielilor publice rămâne un proces complex, fiind influențată direct de angajamentele asumate de România în raport cu Comisia Europeană. Deciziile privind anvelopa de salarizare trebuie să echilibreze necesitățile de creștere a veniturilor bugetarilor cu obligația de a menține indicatorii macroeconomici stabili. Această abordea caută să asigure respectarea limitelor de deficit bugetar impuse, în contextul necesității de a onora jaloanele de finanțare din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Procesul de planificare bugetară în România implică o coordonare strictă între ministerele de specialitate și Guvern pentru a respecta țintele de deficit fiscal. În perioada de pregătire a bugetelor anuale, autoritățile trebuie să ia în calcul atât evoluțiile economice interne, cât și condiționalitățile externe impuse de partenerii europeni sau instituții financiare internaționale, pentru a evita dezechilibrele care pot afecta stabilitatea financiară a statului pe termen lung.