Guvernul a aprobat, vineri, 16 august, bugetul de venituri și cheltuieli al Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. pentru anul 2026. Documentul a fost elaborat ținând cont de condițiile actuale de piață, evoluția consumului de energie electrică și prețurile pe segmentele de piață. Un factor determinant în calculul bugetului a fost retragerea definitivă din exploatare a grupului 4 SE Turceni, proces început pe 27 martie, pentru asigurarea jalonului J 114.
Indicatorii fizici de producție stabiliți pentru perioada respectivă includ o producție de energie electrică de 4.800.000 MWH și o livrare de 4.346.169 MWH. De asemenea, se estimează o producție de cărbune de 9.620.999 tone. Din punct de vedere financiar, veniturile totale sunt estimate la 3,3 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale vor ajunge la 3,8 miliarde de lei, generând pierderi de 569 de milioane de lei. Investițiile planificate depășesc suma de 357 de milioane de lei.
Bugetul prevede și o scădere a efectivului de muncă, numărul mediu de personal fiind estimat la 6.509 persoane în 2026, față de 7.854 persoane la finalul anului 2025. Pentru anul 2026 nu sunt prevăzute majorări, indexări sau alte mecanisme de creștere salarială. Nivelul indemnizațiilor pentru membrii consiliului de supraveghere și al directoratului a fost avizat de AMEPIP, fiind stabilite în corelație cu indicatorii cheie de performanță conform Ordonanței nr. 26/2013.
Jan Popescu, liderul Sindicatului Mine Energie Oltenia, explică faptul că pierderile sunt cauzate în principal de taxa certificatului de CO2, care reprezintă 60% din cifra de afaceri a companiei. Acesta susține că, indiferent de efortul angajaților sau de volumul de muncă, compania va rămâne pe minus din cauza acestei taxe. Jan Popescu a menționat că, deși situația financiară este dificilă, aprobarea bugetului permite acum negocierea unui contract colectiv de muncă la nivel de companie.
Liderul sindicalului a subliniat importanța energiei produse pe bază de cărbune, considerând-o singura variantă predictibilă și stabilă, deoarece nu depinde de condiții climatice. El a cerut înțelegere de la Ministerul Energiei, argumentând că România s-a bazat pe energia produsă de mineri și energeticieni. Jan Popescu a adăugat că efortul acestor lucrători trebuie răsplătit la justa sa valoare, în contextul necesității de profit pentru companie.
Decizia de a pune în funcțiune grupul Rovinari 4 a avut rolul de a acoperi deficitul de energie lăsat de oprirea controlată a reactorului 2 de la Cernavodă. Această oprire a fost cauzată de nivelul scăzut al Dunării, ceea ce a afectat capacitatea de funcționare a centralei nucleare. Reluarea funcționării reactorului de la Cernavodă depinde de condițiile hidrologice care trebuie să permită operarea în deplină siguranță.