Guvernul a depășit termenul limită stabilit de lege pentru transmiterea proiectului de buget de stat pentru anul 2027 către Parlament. Conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, Executivul era obligat să înainteze acest document până la data de 15 noiembrie a fiecărui an. Într-un context de ajustări ale calendarului, termenul pentru transmiterea datelor de la ordonatorii de credite a fost prelungit până luni, 16 noiembrie.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunțat că procesul de colectare a estimărilor de venituri și cheltuieli prin aplicația E-Buget este în curs de finalizare. Instituțiile trebuie să transmită datele necesare pentru a permite Ministerului Finanțelor să construiască o viziune de ansamblu asupra cheltuielilor statului. Dan Cărbunaru a menționat că majoritatea instituțiilor au început deja procesul de trimitere a informațiilor necesare pentru proiecții.
Această etapă de consolidare a datelor este esențială pentru încadrerea în ținta de deficit bugetar asumată de România. Dan Cărbunaru a subliniat că un buget realist este un etalon important pentru menținerea ratingurilor internaționale și a credibilității pe piețele externe. Acesta a amintit de succesul recent al obligațiunilor de 4,5 miliarde de euro, care au avut suprascriere, semn că piețele percep pozitiv acțiunile guvernului.
Înainte de adoptarea bugetului, Guvernul ar putea decide desființarea, comasarea sau reorganizarea unor instituții și companii de stat pentru a reduce cheltuielile. Totodată, deciziile privind pensiile și salariul minim rămân în așteptare, fiind condiționate de datele financiare disponibile. Guvernul urmează să discute în Consiliul Național Tripartit dacă majorarea salariului minim va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027 sau abia în timpul verii.
Proiectul de buget se confruntă cu presiuni politice din partea partidelor care susțin sau condiționează votul în Parlament. PSD a solicitat un memorandum care să garanteze că taxele nu vor crește și a cerut indexarea pensiilor. PNL a impus ca respectarea țintei de deficit de maximum 5,3% din PIB să fie o condiție pentru susținere, în timp ce USR a avertizat împotriva cheltuielilor fără surse de finanțare.
Situația fiscală este marcată de faptul că datoria publică a depășit pragul de 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026. Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare 69/2010, depășirea acestui nivel impune măsuri de intervenție, inclusiv înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială. România trebuie să urmeze o traiectorie de consolidare fiscală pentru a reduce deficitul către pragul european de 3% din PIB până în 2030.