Premierul Luca Niculescu a solicitat ministerelor implicate în gestionarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) accelerarea eforturilor necesare pentru efectuarea ultimelor plăți aferente acestui program european. În cadrul unei ședințe desfășurate vineri, la Palatul Victoria, șeful executivului a convenit cu reprezentanții ministerelor de linie o strategie de evaluare a cererilor de plată numărul 5 și 6. Obiectivul principal vizează stabilirea unor măsuri pentru remedierea problemelor tehnice și legislative identificate în relația cu Comisia Europeană.
Analiza detaliată a evoluției Cererii de Plată nr. 6 (CP6) indică faptul că data de 6 noiembrie reprezintă termenul pentru finalizarea evaluării de către serviciile Comisiei Europene. Urmare a acestui proces, pe 20 noiembrie ar urma să fie adoptată decizia oficială. România a transmis oficial această ultimă cerere de plată pe 1 octombrie, solicitând suma de 6,04 miliarde de euro înainte de deducerea prefinanțării. Valoarea netă solicitată este de 4.347.770.169 de euro, cuprinzând 2.582.415.100 de euro fonduri europene nerambursabile și 1.765.355.069 de euro împrumuturi.
În paralel, situația Cererii de Plată nr. 5 (CP5), depusă la jumătatea lunii august, necesită clarificări urgente. Această cerere este în valoare de 2,84 miliarde de euro și implică încă cinci ținte și jaloane care sunt în discuție cu Comisia Europeană. Luca Niculescu a subliniat importanța acestor fonduri, numindu-le o „gură de oxigen” pentru economie, și a insistat ca echipa de guvernare să identifice restanțele administrative fără a căuta vinovați, punând accent pe urgența de a respecta termenul de 6 noiembrie.
Pentru a dinamiza procesul de rambursare, Guvernul a stabilit câteva măsuri prioritare de implementare imediată. Acestea includ accelerarea răspunsurilor la observațiile Comisiei Europene prin furnizarea de documentații verificate și respectarea riguroasă a principiului de a nu prejudicia mediul (DNSH). De asemenea, se urmărește asigurarea stabilității cadrului normativ pentru a evita modificări legislative care ar putea afecta jaloanele deja adoptate. Un alt punct cheie este consolidarea capacității administrative prin stabilizarea echipelor PNRR din cadrul ministerelor.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Mihai Ghigiu, va organiza în perioada următoare întâlniri dedicate PNRR cu responsabilii din Comisia Europeană. Premierul a menționat că fiecare jalon îndeplinit reprezintă investiții directe în infrastructură, școli și spitale. Luca Niculescu a precizat că, pe lângă PNRR, atenția trebuie păstrată și asupra fondurilor de coeziune, menționând că România se află deja în top 10 țări care au reușit să atragă fonduri europene în exercițiul bugetar actual.
Procesul de absorbție a fondurilor europene este esențial pentru dezvoltarea economică a țării și pentru accesul companiilor românești la oportunități de investiții. Gestionarea eficientă a acestor resurse, atât prin PNRR, cât și prin fondurile de coeziune, alimentează motoarele economiei naționale. Succesul în închiderea procedurilor administrative va permite finalizarea proiectelor de modernizare a rețelelor de infrastructură și a instituțiilor publice din România.