Comitetul interministerial Bala, înființat prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026, a aprobat luni raportul final privind soluțiile de asigurare a alimentării cu apă necesară pentru răcirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Această decizie vizează atât unitățile actuale, cât și noile reactoare planificate în viitor. Raportul final reprezintă rezultatul lucrărilor desfășurate de acest comitet pentru a garanta funcționarea sigură a centralei nucleare.
Recomandările aprobate de Comitetul interministerial sunt structurate pe trei paliere temporale distincte: termen scurt, mediu și lung. Aceste măsuri implică contribuția mai multor instituții care au atribuții specifice pe Dunăre. Obiectivul principal este crearea unui set de soluții robuste care să protejeze procesul de răcire al reactoarelor în diverse scenarii de debit, asigurând în același timp stabilitatea operațională a infrastructurii nucleare de la Cernavodă.
Pentru perioada de termen scurt, Comitetul recomandă mobilizarea unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei, în cazul în care va fi necesar. Un alt pas important vizează continuarea lucrărilor de dragaj pe Dunărea Veche. Aceste operațiuni de dragaj au ca scop creșterea debitului pe acest braț al fluviului și îmbunătățirea condițiilor de navigație, oferind o soluție imediată pentru gestionarea resurselor de apă disponibile.
În cadrul discuțiilor au fost prezentate și indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II, care urmează să fie avizați și aprobați conform procedurilor legale. Comitetul recomandă ca proiectul și procedura de licitație să ia în calcul debitele extrem de scăzute înregistrate în acest an. Obiectivele trebuie să fie extinse, acoperind asigurarea apei pentru funcționarea reactoarelor, inclusiv pentru cele patru unități, dar și navigabilitatea, circulația piscicolă și soluții pentru stânca Pârjoaia.
Pe termen lung, Comitetul propune ca proiectarea unităților 3 și 4 să țină cont de situația hidrologică din anul 2026. De asemenea, este necesară analiza unor soluții suplimentare pentru a asigura aprovizionarea cu apă în canalul de alimentare al centralei. Se recomandă continuarea coordonării interinstituționale la nivel înalt, bazată pe seturi comune de date și modelări hidraulice, pentru a reflecta interesele convergente ale instituțiilor în contractele derulate pe Dunăre.
Gestionarea resurselor de apă pentru sectorul energetic este critică pentru stabilitatea sistemului național de producție. În contextul actual, România se confruntă cu un deficit de producție, situație în care noile proiecte energetice, precum centralele pe gaze, sunt văzute ca metode de reducere a dependenței de importuri și de stabilizarea prețurilor. Asigurarea debitului pentru Cernavodă rămâne un pilon esențial pentru securitatea energetică a țării.