Guvernul condus de Luca Niculescu a fost oficial investit de către Parlament, marcând încheierea unei perioade de șase luni de criză politică în România. Cabinetul a primit învestitura cu 280 de voturi „pentru”, depășind pragul de 233 de voturi necesar pentru formarea unei majorități. După vot, membrii guvernului au depus jurământul la Palatul Cotroceni, iar imediat după această ceremonie, echipa a participat la prima sa ședință de lucru.
Prioritățile imediate ale noului cabinet vizează gestionarea financiară a țării, concentrându-se pe rectificarea bugetară și pe elaborarea proiectului legii bugetului pentru anul 2027. Deși a obținut un vot confortabil în plen, guvernul Luca Niculescu va opera ca un guvern minoritar. Sprijinul parlamentar cert se limitează la cele 128 de voturi reprezentate de PSD, ceea ce va impune negocieri constante pentru fiecare proiect de lege sau ordinanță de urgență trimisă la Parlament.
Premierul Luca Niculescu a refuzat să intre în conflicte verbale cu opoziția, menționând că va răspunde criticilor prin „acțiuni concrete”. Acesta a declarat că nu va intra în „sarbanda replicilor tăioase” și că va fi un partener de dialog, evitând etichetarea politică. Tensiunile au fost vizibile în plen, unde Sorin Grindeanu, liderul PSD, a criticat guvernarea anterioară, în timp ce Ilie Bolojan a acuzat PSD și AUR că au provocat criza prin demiterea guvernului anterior.
Situația politică este complicată de faptul că partidele PNL și UDMR, care au oferit sprijin pentru votul de investitură, au trecut în opoziție. Această configurație obligă noul guvern să caute aliați pentru a asigura stabilitatea legislativă. Deși cabinetul Luca Niculescu ar trebui să rămână în funcție până la alegerile din 2028, menținerea stabilității într-un regim de minoritate va reprezenta o provocare majoră pentru administrație.
Această schimbare de la guvernul Bolojan la cel al lui Luca Niculescu intervine într-un context de instabilitate legislativă. Guvernul interimar a încercat să mențină funcționarea statului în perioada de criză, însă noul cabinet trebuie acum să finalizeze procesele de redresare economică. Obiectivul de a menține guvernarea până în 2028 depinde direct de capacitatea de negociere cu forțele politice care nu fac parte din coaliția de guvernare.
Contextul politică recent a fost marcat de acuzații privind implicarea instituțiilor de serviciu în procesul de formare a guvernului. În acest sens, Serviciul Român de Informații a reacționat public după ce Ludovic Orban a susținut că instituția s-a implicat, alături de SPP, în lupta politică pentru formarea Guvernului, negând însă orice participare la înțelegeri politice.