Guvernul condus de Luca Niculescu a primit votul de încredere al Parlamentului, marcând finalizarea unei crize politice ce a durat aproape șase luni. Noul Executiv a obținut 280 de voturi pentru și 58 de voturi împotrivă, depășind pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire. Ulterior, membrii Cabinetului au depus jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni, în fața președintelui României, Nicușor Dan, pentru a-și putea exercita atribuțiile depline.
Această învestire pune capăt celei mai lungi crize guvernamentale de după Revoluția din 1989, după ce au trecut 169 de zile de la demiterea Guvernului Ilie Bolojan, prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026. În această perioadă, România a fost condusă de un executiv interimar cu atribuții limitate. Luca Niculescu, fost ambasador al României în Franța și coordonator național al procesului de aderare la OCDE, devine astfel noul prim-ministru, fiind al patrulea politician desemnat de Nicușor Dan în acest context.
Structura politică a noului Cabinet este neobișnuită, deoarece PSD deține majoritatea portofoliilor ministeriale, în timp ce premierul și unii miniștri din domenii strategice sunt independenți. Printre aceștia se numără Marian Neacșu, vicepremier și ministru de Interne, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, Ștefan Radu Oprea, ministrul Apărării, Radu Marinescu, ministrul Justiției și Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății. Deși PNL și UDMR nu vor intra în Executiv, ambele formațiuni au semnat acorduri de susținere pentru a asigura majoritatea parlamentară.
Opoziția a reacționat ferm în raport cu noul Guvern, USR, AUR și SOS au anunțat că nu vor susține învestirea Cabinetului Luca Niculescu. Liderul AUR, George Simion, a criticat negocierile dintre partide și a numit noul Executiv o „guvernă marionetă”, făcând apel la parlamentari să nu voteze această variantă. Totodată, reprezentantul USR, Radu Miruță, a criticat componența politică a Guvernului, acuzând PSD de tentativă de „pesedizarea instituțiilor statului” și de control politic asupra administrației publice.
Noul premier a avertizat că România traversează o criză a modelului său de dezvoltare, nu doar o dificultate bugetară, subl heavyând că datoria publică nu poate substitui productivitatea. Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028 include indexarea pensiilor începând cu anul 2027, reformarea administrației, modificări fiscale și continuarea proiectelor de infrastructură. Într-un moment economic dificil, marcat de un deficit bugetar ridicat și costuri mari de împrumut, prioritatea va fi identificarea surselor de finanțare pentru aceste promisiuni.
Instabilitatea politică de la nivelul instituțiilor centrale a afectat direct economia și viața cotidiană a cetățenilor români. În perioada de blocaj, România a înregistrat creșteri ale facturilor și o nesiguranță economică accentuată, din cauza lipsei de decizii coerente. Această perioadă de șase luni de interimat a limitat capacitatea statului de a investi și de a gestiona eficient resursele publice, într-un context de vulnerabilitate geopolitică și socială.