Guvernul condus de Luca Niculescu pregătește o rectificare bugetară care ar putea avea loc sâmbătă sau, cel târziu, luni. În acest context, Legea Bugetului pentru anul 2027 ar putea fi adoptată prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Această mișare strategică este vizată pentru a permite un control mult mai strict asupra cheltuielilor și pentru a menține ținta de deficit, evitând amendamentele parlamentare care ar putea majora costurile fără surse de finanțare.
Situația economică a României este marcată de două probleme critice în care țara se află pe primul loc în Uniunea Europeană. Prima este rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor, iar a doua este gapul de TVA, reprezentând diferența dintre veniturile estimate și cele efectiv colectate. Datele informale din cadrul noului Executiv sugerează că, dacă România ar atinge media europeană la nivelul gapului de TVA, deficitul bugetar ar putea fi complet eliminat.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a raportat o scădere a deficitului bugetar cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele nouă luni ale anului 2026. Deficitul a coborât de la 5,31% la 3,81%, înregistrând la septembrie o valoare de 78,3 mld. lei, comparativ cu 102,47 mld. lei în aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție este atribuită măsurilor de consolidare fiscală și unei dinamici în care veniturile au crescut cu 11,9%, ajungând la 522,69 mld. lei.
Investițiile publice au înregistrat un nivel de 107,77 mld. lei, fiind cu 25,15 mld. lei peste nivelul înregistrat în primele nouă luni ale anului precedent. Fondurile europene au finanțat peste 70% din aceste investiții, reducând presiunea asupra bugetului național. România a încasat până în prezent 13,27 miliarde euro prin PNRR, având restul de 6,43 miliarde euro ce urmează a fi încasate prin validarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 de către Comisia Europeană.
Presiunea asupra bugetului rămâne ridicată, în special din cauza cheltuielilor cu dobânzile care au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul anului trecut. De asemenea, statul trebuie să gestioneze titluri executorii de peste 13 miliarde de lei care scad în 2026. Alexandru Nazare a subliniat că nicio cheltuială permanentă nu trebuie introdusă fără o sursă de finanțare permanentă, pentru a evita creșterea datoriei publice.
Planificarea bugetară pentru perioada următoare trebuie să țină cont de toate obligațiile deja asumate și de impactul lor asupra bugetelor viitoare. Deciziile de astăzi generează angajamente financiare care vor trebui onorate în anii următori, inclusiv prin gestionarea presiunilor din sistemul de sănătate sau a schemelor de compensare a energiei. Consolidarea fiscală rămâne o prioritate pentru a menține credibilitatea financiară a țării și a evita riscuri de rating.