Ministerul Educației și Cercetării din cadrul Guvernului Niculescu ar putea avea, în premieră pentru România, o structură de conducere formată din doi miniștri. Dacă Executivul va obține votul de încredere din Parlament, portofoliul va fi împărțit între independentul Valentin-Sorin Costreie, care ocupă funcția de ministru, și Sorin-Gabriel Ionescu, care va deține rolul de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar din partea PSD.
Această organizare administrativă reprezintă o schimbare față de modelul precedent din 2012, când în Guvernul Ponta a existat o funcție similară ocupată de Mihnea Costoiu. Totuși, la acea dată, rolul de ministru delegat era dedicat învățământului superior, sub coordonarea lui Remus Pricopie. În noua propunere a Guvernului Niculescu, accentul se mută pe segmentul preuniversitar, o mișcare care este deja în proces de audiere în comisiile de specialitate.
Prof. univ. dr. Sorin Ivan susține că această abordare poate fi justificată prin complexitatea sistemului educațional românesc. Specialistul explică faptul că învățământul preuniversitar, care acoperă segmentul de la zero la 18 ani, are cel mai mare impact social și necesită o atenție sporită. Conform acestuia, separarea responsabilităților ar putea permite o implicare mai mare și o gestionare mai competentă a acestui domeniu extrem de vast și sensibil pentru părinți.
Ministerul va trebui să gestioneze procese critice precum Evaluarea Națională, Bacalaureatul sau examenul de acces în clasa a V-a. De asemenea, prof. univ. dr. Sorin Ivan subliniază importanța supravegherii examenelor destinate cadrelor didactice, precum titularizarea sau definitivarea. Această structură dublă ar putea ajuta la administrarea unor proiecte de anvergă națională, inclusiv digitalizarea, combaterea violenței sau reducerea abandonului școlar, prin optimizarea controlului administrativ.
Noua configurație a ministerului vizează și gestionarea resurselor umane și a inspectoratelor școlare pentru a asigura calitatea educației. Prof. univ. dr. Sorin Ivan menționează că, spre deosebire de învățământul universitar unde studenții sunt adulți cu opțiuni proprii, segmentul preuniversitar implică copii care necesită o formare complexă. Prin urmare, ministrul delegat ar putea asigura o viziune mai clară asupra nevoilor specifice ale elevilor și ale sistemului școlar.
În sistemul de învățământ din România, structura este compusă din segmente care variază de la educația antepreșcolară (0-3 ani) și învățământul preuniversitar (primar, gimnazial, liceal), până la cel universitar. Această ierarhie administrativă este esențială pentru coordonarea deciziilor politice și a resurselor bugetare care sunt direcționate către școli și universități pe tot parcursul anului școlar.