Guvernul a lansat în consultare publică, joi, 12 noiembrie, proiectul Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, documentul vizând perioada 2027–2030. Proiectul propune măsuri de educare pentru elevi, părinți și profesori, alături de combaterea propagandei și a dezinformării. Termenul limită pentru transmiterea propunerilor de modificare este setat până pe 23 noiembrie, oferind cetățenilor posibilitatea de a participa la procesul de dezbatere publică.
Documentul prevede înființarea unui Comitet interministerial condus de secretarul de stat din Cancelaria Premierului, format din 15 instituții, inclusiv MAI, Educația și Justiția. Acest organism se va reuni o dată la două luni pentru a raporta anual premierului despre starea securității. Deși amenințarea de extremism violent în România este considerată scăzută, țara este descrisă într-o etapă de vulnerabilitate latentă, fiind afectată de polarizarea discursului public și de competențele digitale slabe ale tinerilor.
Strategia include propuneri concrete precum crearea unui „atlas al indicatorilor radicalizării” pentru formarea polițiștilor și asistenților sociali, precum și implementarea unor echipe mixte pentru tinerii cu risc de radicalizare. Se propune, de asemenea, evaluarea cadrului legal pentru a defini lipsa actuală a termenului de „extremism violent”. Totodată, pentru mediul școlar, planul prevede proiecte precum „Istoria în Stradă” și crearea unei rețele de elevi care vor acționa ca ambasadori ai drepturilor fundamentale.
Criminologul Lidia Stoica subliniază că, deși măsurile de implicare în sport și voluntariat sunt utile, acestea pot fi dificil de aplicat fără investiții reale în infrastructură. Ea avertizează că este complicat să predau valori democratice în clădiri școlare care sunt în stare de degradare. În opinia sa, subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ și condițiile precare din mediul rural reprezintă obstacole majore în fața oricăror programe educaționale de prevenire.
Un alt aspect critic este erodarea încrederii populației în instituțiile statului, fenomen care poate alimenta radicalizarea. Lidia Stoica explică faptul că lipsa accesului la nevoi de bază, precum locuința sau hrana, afectează legitimitatea statului. În acest context, campaniile de promovare a valorilor europene pot fi privite cu suspiciune. Criminologul menționează că prevenirea nu poate fi limitată doar la școli, deoarece influența extremelor poate veni direct din mediul familial.
Eficiența acestor politici depinde de abordarea violenței ca pe o problemă de sănătate publică, nu doar ca pe una de ordine publică. Strategia trebuie să includă prevenția primară pentru a împiedica apariția violenței și pe cea secundară pentru a interveni la primele semne de risc. Aplicarea unui model similar cu cel din Scoția ar putea ajuta la analiza datelor și a factorilor de risc, adaptând intervențiile la nevoile specifice ale fiecărei persoane.