Guvernul condus de Luca Niculescu propune o reformă administrativă majoră care vizează comasarea localităților cu un număr de locuitori de maximum 1.500. Proiectul vizează 429 de localități și ar putea reprezenta una dintre cele mai mari schimbări ale hărții administrative din România de la reforma din 1968 încoace. Planul este structurat în două etape distincte, începând cu o fază voluntară și urmând cu o etapă obligatorie care va avea efecte la alegerile locale din 2028.
Prima etapă a reformei, care va dura până la 1 martie 2027, se concentrează pe comasarea voluntară a localităților mici. Comunele care au sub 1.500 de locuitori pot decide unirea prin referendum local, inițiat prin hotărâre de consiliu local, primind în schimb un program de investiții și facilități fiscale. Ministerul Dezvoltării propune un fond pentru acoperirea taxelor locale timp de 3-5 ani și scutiri de impozit pe clădiri pentru entitățile care aleg această variantă de asociere.
După data de 1 martie 2027, va începe etapa a doua, descrisă de ministrul Marcel-Alexandru Stoica ca fiind o comasare prin asumare, de natură obligatorie. În această fază, Guvernul intenționează să elimine necesitatea referendumurilor locale, aplicând ceea ce ministrul numește „excepții de la referendum”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a menționat că această reformă ar putea fi implementată prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, pentru a asigura trecerea legii.
Județele care vor fi cele mai afectate de această reorganizare includ Alba, cu 27 de localități, și Caraș-Severin, Hunedoara și Cluj, care ar putea pierde câte 26, respectiv 25 de primării. Alte județe vizate sunt Mehedinți și Olt, cu câte 23 de localități, urmate de Dolj, cu 21, și Teleorman, cu 20. Ministerul Dezvoltării a utilizat datele de populație din 2023 pentru a identifica cele 429 de localități, evitând astfel confuziile cauzate de alte cifre care circulă în spațiul public.
Criticii reformei, inclusiv reprezentanți ai Asociației Comunelor din România, avertizează că economia generată de această măsură, estimată la 250 de milioane de lei pe an, este prea mică în raport cu deficitul bugetar. Primarii susțin că unirea localităților sărace nu va crea venituri și că distanțele mari între centrele administrative vor afecta locuitorii, în special pe cei vârstnici. De asemenea, există semne de întrebare juridice privind eliminarea referendumului, având în vedere prevederile Legii nr. 3/2000 și a Cartei europene a autonomiei locale.
Structura actuală a administrației teritoriale din România a rămas stabilă de la reforma din 1968, deși populația țării a scăzut semnificativ. Conform unui studiu publicat de organizația Funky Citizens în octombrie, țara dispune de 3.181 de unități administrativ-teritoriale, cuprindând 41 de județe, 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune. Această stabilitate a numărului de primării contrastează cu realitatea demografică a satelor care se golesc constant.