Fostul premier Ilie Bolojan a reacționat în legătură cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a respins plângerile unor magistrați români privind plata integrală a restanțelor salariale. Bolojan susține că această hotărâre confirmă poziția Guvernului pe care l-a condus anterior. El a criticat tratamentul privilegiat acordat magistraților, descriind situația ca fiind o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor.
Președintele PNL a subliniat că, într-o perioadă de dificultate economică, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei. Conform declarației sale de pe Facebook, astfel de plătești nu trebuie efectuate fără a lua în calcul impactul asupra bugetului și alte obligații față de cetățeni. Bolojan consideră că deciziile privind repartizarea resurselor publice trebuie să aparțină Guvernului și Parlamentului.
Instanța europeană a ridicat semne de întrebare privind posibilele conflicte de interese în cazul unor judecători care au soluționat litigii referitoare la propriile drepturi salariale. CEDO a menționat că interesul patrimonial personal al judecătorilor ar putea interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor judiciare. Bolojan a afirmat că aceste suspiciuni afectează credibilitatea justiției, într-un moment în care încrederea populației în instituții este deja scăzută.
Magistrații care au sesizat CEDO în 2024 au pierdut definitiv procesul, după ce un complet de șapte judecători a considerat cererile vădit neîntemeiate. Instanța a luat în considerare constrângerile economice și bugetare ale autorităților române, menționând că au fost aplicate ajustări succesive pentru executarea progresivă a hotărârilor. CEDO a precizat că sumele datorate celorlalți funcționari erau mult mai mici decât cele aferente magistraților.
În ceea ce privește impactul juridic, Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat că hotărârea CEDO și litigiul dintre ÎCCJ și Guvernul României sunt chestiuni juridice distincte. Această precizare a fost făcută pentru a delimita efectele deciziei europene de disputa juridică internă privind obligațiile statului. Bolojan a adăugat că actualul Guvern va trebui să decidă dacă servește România sau aristocrația bugetară.
Disputa privind plata restanțelor salariale magistraților se înscrie într-un context de gestionare a resurselor publice în perioade de constrângeri bugetare. Deciziile privind remunerația funcționarilor publici și ordinea plăților de către stat sunt subiecte sensibile care implică echilibrul între drepturile individuale și stabilitatea financiară a țării. Această problemă juridică a generat tensiuni între sistemul judiciar și autoritățile de guvernare.