Premierul interimar Ilie Bolojan a criticat luni seară, în cadrul unei conferințe de bilanț, programul de guvernare propus de Executivul condus de Luca Niculescu. Acesta, format din PSD și câțiva miniștri tehnocrați, nu include măsuri precum scăderea impozitului pe valoarea adăugată sau subvenții mai mari pentru combustibilul utilizat în agricultură. Bolojan a subliniat că nici creșterile de salarii sau alte indexări nu apar în acest plan, deși au fost prezentate anterior ca fiind necesare și urgente.
În cadrul discursului de la Palatul Victoria, Ilie Bolojan a declarat că a preluat o țară aflată într-o situație critică, cu un deficit de 9,3% și o creștere economică bazată pe consum și datorie. El a menționat că în iunie anul trecut exista un risc iminent de incapacitate de plată și că PNRR-ul era blocat, cu riscul de a pierde fondurile europene. Premierul interimar a susținut că a condus o guvernare bazată pe respect pentru oameni, fără populism sau minciuni.
În timpul sesiunii de întrebări, Ilie Bolojan a folosit întrebări retorice pentru a sublinia lipsa unor măsuri concrete în noul program. El a întrebat dacă în noul document de guvernare există vreo scădere a TVA-ului sau dacă au fost incluse subvențiile pentru combustibilul fermierilor. Premierul a remarcat că, în timp ce anterior s-au criticat deciziile sale dificile, noul program pare să ignore promisiunile privind indexarea pensiilor și creșterea salariilor în sectorul public.
Ilie Bolojan a explicat că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită fie prin venituri noi, fie prin reducerea altor cheltuieli sau a investițiilor. El a menționat că țintele de deficit bugetar, conform înțelegerilor făcute, ar trebui să fie sub 5,3%. Premierul a avertizat că o creștere economică instantanee este imposibilă și că trebuie luate în calcul și faptul că fondurile din PNRR nu vor mai fi disponibile în anul viitor.
Referitor la salarizare, Ilie Bolojan a susținut că adoptarea legii salarizării unitare ar fi permis evitarea unei pierderi de 770 de milioane de euro. El a argumentat că o indexare generală ar putea agrava nedreptățile din sectorul public, deoarece cei cu salarii mici ar fi beneficiat de creșteri de 10, 20 sau 25%, în timp ce cei cu salarii peste nivelul normal ar fi fost penalizați.
Administrația de stat traversează o perioadă de tranziție politică marcată de necesitatea reducerii deficitului bugetar și a gestionării fondurilor europene. În contextul actual, stabilitatea indicatorilor macroeconomici depinde de capacitatea noului Guvern de a respecta țintele de deficit și de a asigura continuitatea reformelor necesare pentru redresarea economică a țării.