Fostul premier Ilie Bolojan a reacționat joi seara în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind restanțele salariale ale magistraților. Această hotărâre vine după ce completul de șapte judecători al instanței europene a respins cererile magistraților români, considerându-le „vădit neîntemeiate”. Decizia confirmă poziția Guvernului privind posibilitatea de a gestiona plățile în funcție de constrângerile economice și bugetare ale statului român.
Ilie Bolojan a declarat că această decizie arată că a avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor către magistrați. El a susținut că Guvernul primește acum un argument decisiv pentru a rezolva această chestiune, pe care a descris-o ca fiind imorală și împovărătoare pentru cetățeni. Fostul premier a criticat situația în care statul este obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără a lua în calcul impactul asupra bugetului național.
În declarația sa, Ilie Bolojan a folosit termenul de „aristocrație bugetară” pentru a descrie capacitatea unor grupuri de a dispune discreționar de banii românilor. El a menționat că, într-o situație economică dificilă, este inacceptabil ca plata acestor sume să nu țină cont de alte obligații ale statului față de cetățeni. Conform acestuia, decizia CEDO indică faptul că instanțele naționale și-au depășit atribuțiile, deoarece deciziile privind împărțirea banilor țării aparțin Guvernului și Parlamentului.
Ilie Bolojan a subliniat, de asemenea, că hotărârea CEDO pune sub semnul întrebării anumite decizii luate în România din cauza suspiciunilor de conflict de interese. Judecătorii care au emis anumite hotărâri ar putea fi implicați în situații în care interesul lor patrimonial personal ar putea interfera cu imparțialitatea funcțiilor judiciare. Această problemă afectează credibilitatea justiției și contribuie la scăderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
Instanța europeană a motivat decizia prin menționarea constrângerilor economice și a resurselor financiare insuficiente ale autorităților interne. CEDO a precizat că autoritățile au aplicat ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești. De asemenea, instanța a observat că sumele datorate celorlalți funcționari erau mult mai mici decât cele pentru magistrați și că aceștia din urmă nu fac parte dintr-un grup vulnerabil.
Această dispută juridică privind restanțele salariale ale magistraților se înscrie într-un context de gestionare a bugetului de stat în condiții de criză economică. Decizia CEDO vine după ce magistrații români au reclamat în anul 2024 neplata integrală a acestor sume. Între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că această hotărâre este o chestiune juridică distinctă de litigiul existent între ÎCCJ și Guvernul României.