Fostul premier Ilie Bolojan a expus dificultățile majore întâmpinate în procesul de reformă a administrației publice, subliniind rezistența sistemului la schimbare. În cadrul Summit-ului Rethink România, acesta a relatat despre obstacolele politice și administrative care împiedică implementarea unor măsuri de modernizare. Bolojan a evidențiat faptul că lipsa unei majorități politice solide și absența unor oameni competenți fac orice tentativă de transformare a statului extrem de dificilă.
În timpul mandatului său, Ilie Bolojan a observat o atitudine ostilă din partea funcționarilor față de noile direcții impuse. Acesta a dezvăluit că, la sosirea sa la Guvern, a auzit un om cu funcție de decizie declarând: „Îi dresăm și pe ăștia”. Fostul premier a explicat faptul că mașinăria sistemului urmărește constant cât timp vor rămâne noii lideri în funcție, adaptându-se pentru a rezista inițiativelor de schimbare.
Problema performanței în administrație a fost un alt punct critic abordat de Ilie Bolojan. El a menționat că există funcționari profesioniști care își îndeplinesc sarcinile, dar aceștia nu sunt recompensați la justa valoare a efortului depus. Această lipsă de recunoaștere îi pune în dezavantaj față de angajații mai puțin performanți, creând o formă de „feudă” care îi descurajează pe cei care ar dori să muncească eficient.
Din perspectiva politică, Ilie Bolojan a criticat modul în care liderii au creat așteptări nerealiste în rândul cetățenilor. El a declarat că, de mulți ani, lumea politică a promis lucruri care nu pot fi onorate, ceea ce a dus la o scădere a încrederii în instituții. Un exemplu concret oferit de acesta a fost deficitul bugetar din 2024, când statul a cheltuit cu 150 de miliarde de lei mai mult decât a încasat.
Instabilitatea politică a fost identificată drept un factor care anulează orice progres administrativ. Bolojan a comparat situația României cu cea a Croației, remarcând că România a avut 10 premieri într-o perioadă scurtă, ceea ce împiedică stabilitatea necesară. El a susținut că nu se pot realiza schimbări reale fără a avea timp suficient la guvernare și fără o forță politică de susținere.
Instabilitatea guvernamentelor din România a fost o temă recurentă în analiza politică, afectând capacitatea statului de a implementa politici pe termen lung. Schimbările frecvente de premieri limitează durata de funcționare a proiectelor de reformă, permițând birocrației să se adapteze și să mențină status quo-ul. Această dinamică politică afectează direct eficiența instituțiilor și capacitatea de execuție a bugetului de stat.