Fostul prim-ministru Ilie Bolojan a oferit detalii despre negocierile dificile care au precedat preluarea conducerii Guvernului României în anul 2025. Acesta a dezvăluit că a existat un moment critic în care a decis să renunțe definitiv la funcția de premier. Decizia a venit după ce runde de discuții, care au implicat și Nicușor Dan, au dus la respingerea planului său de redresare economică de către partidele din coaliție.
Blocajul politic a fost cauzat de pachetele de măsuri economice pe care Ilie Bolojan dorea să le aplice pentru a salva bugetul țării. Aceste idei au fost construite pe baza unor studii efectuate de economiști și pe modele internaționale. În momentul în care liderii politici au refuzat inițial aceste propuneri, fostul premier a cerut ca aceștia să găsească un alt candidat pentru funcția de șef al Executivului.
În urma eșecului planului de rezervă al partidelor, coaliția a fost obligată să revină la masa negocierilor. Lipsa unor soluții alternative din partea celorlalți candidați a făcut ca partidele să accepte integral condițiile impuse de Ilie Bolojan. Aceste propuneri au constituit baza programului de guvernare, fiind ulterior acceptate și semnate oficial de liderii politici pentru a asigura stabilitatea economică.
Ilie Bolojan a respins acuzația că ar fi acceptat funcția „de fazan”, făcând trimitere la o expresie celebră a lui Mugur Isărescu. Deși a recunoscut că riscul politic era uriaș încă de la început, el a declarat că preluarea mandatului a fost o mare onoare. Fostul premier a menționat că a încercat să facă tot ce a fost omenește posibil pentru țară în condițiile date.
Mandatul condus de Ilie Bolojan a început în iunie 2025 și a funcționat în regim interimar începând cu data de 5 mai 2026. Această perioadă de interim a fost cauzată de adoptarea unei moțiuni de cenzură depuse de PSD și AUR. Mandatul său s-a încheiat oficial pe 21 octombrie 2026, odată cu votul Parlamentului pentru Guvernul Luca Niculescu.
Evoluția politică a cabinetului Bolojan a fost marcată de o instabilitate legislativă ce a culminat cu moțiunea de cenzură. După încheierea mandatului său în octombrie 2026, contextul politic a fost marcat de diverse evenimente, inclusiv discuții privind responsabilitatea instituțiilor și activitatea liderilor de la nivel local sau central, în contextul schimbării de la vârful Executivului.