Premierul interimar Ilie Bolojan a oferit explicații privind impactul măsurilor economice adoptate în timpul mandatului său asupra stării economiei naționale. În cadrul unei conferințe de presă organizate luni seară la Palatul Victoria, acesta a abordat tema recesiunii în care a intrat România. Discursul a avut loc în contextul prezentării bilanțului guvernării pe care a condus-o, oferind detalii despre direcția aleasă pentru gestionarea finanțelor publice.
Întrebat de jurnalistul Florin Răvdan de la DC News dacă se consideră responsabil pentru intrarea țării în recesiune, Ilie Bolojan a argumentat că acțiunile au fost inevitabile. Premierul interimar a declarat că adoptarea măsurilor de corectare a deficitului era absolut necesară pentru stabilitatea statului. El a subliniat că, la nivel global, nicio măsură de redus a deficitului nu a putut fi implementată fără a genera o contracție economică semnificativă.
Ilie Bolojan a explicat faptul că scopul principal al acestor decizii a fost corectarea unui nivel de consum care era susținut de împrumuturi. Aceste datorii generează dobânzi extrem de mari pentru România, iar prognozele indică faptul că, doar în cursul acestui an, împrumuturile vor ajunge la un nivel de 3% din PIB. Fără aceste intervenții, premierul interimar avertizează că țara ar fi ajuns într-o fundătură financiară fără ieșire.
Conform declarațiilor sale, direcția actuală vizează revenirea la un nivel normal de indicatori, care va servi drept bază pentru o relansare economică în anii următori. Ilie Bolojan a menționat că orice persoană rațională trebuia să anticipeze trecerea printr-o etapă dificilă în prima fază a implementării reformelor. Din acest motiv, el a precizat că nu a existat un entuziasm generalizat față de pozițiile luate de guvern.
Aceste explicații vin într-un moment în care Ilie Bolojan își prezintă bilanțul după 16 luni de guvernare, susținând că a reușit să readucă fondurile europene în țară. Premierul interimar afirmă că acțiunile sale au protejat statul de o eventuală incapacitate de plată și au eliminat o creștere economică toxică, bazată exclusiv pe consum. Aceste reforme sunt prezentate ca fiind pilonii necesari pentru stabilitatea financiară pe termen lung.
În cadrul procesului de gestionare a bugetului de stat, indicatorul datoriei publice este monitorizat constant pentru a asigura sustenabilitatea fiscală. Nivelul de 3% din PIB menționat de premier pentru împrumuturi reflectă presiunea pe care serviciul dobânzii o exercită asupra bugetului central. Menținerea acestor indicatori sub control este critică pentru menținerea încrederii investitorilor și pentru evitarea unor crize de lichiditate la nivel național.