Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat luni seară, la Palatul Victoria, bilanțul mandatului său de conducere a țării. Discursul a avut loc în contextul votului din Parlament pentru Cabinetul condus de Luca Niculescu. Ilie Bolojan a susținut că măsurile de corecție bugetară implementate au fost esențiale pentru a preveni o criză economică de amploare și a afirmat că lasă viitorului Guvern o țară aflată pe calea redresării, deși reformele trebuie continuate.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, Ilie Bolojan a raportat o scădere a deficitului bugetar cu 24 de miliarde de lei. Conform datelor prezentate, deficitul din primele opt luni ale anului 2026 a fost de 78,5 miliarde de lei, comparativ cu 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție reprezintă o reducere de 1,53 puncte procentuale, măsură pe care premierul interimar a considerat-o vitală pentru a evita o retrogradare a ratingului de țară.
Un alt punct central al prezentării a fost creșterea investițiilor publice, care au ajuns la 107 miliarde de lei, față de 82 de miliarde de lei în perioada precedentă. Această creștere de 25 de miliarde de lei este susținută în proporție de peste două treimi de plăți aferente proiectelor europene. În același timp, cheltuielile de personal pentru primele opt luni ale anului 2026 s-au ridicat la 122 de miliarde de lei, fiind cu 4,3 miliarde de lei mai mici decât în 2025.
Legat de fondurile europene, Ilie Bolojan a menționat că România a încasat până în prezent 65% din valoarea PNRR. El a precizat că încă două cereri de plată se află în analiza Comisiei Europene, ceea ce ar putea ridica nivelul sumelor încasate la 90% din grantul alocat inițial. Premierul interimar a acuzat PSD că a blocat în august adoptarea legii salarizării unitare, fapt ce a afectat perspectivele de absorbție a acestor fonduri.
În ceea ce privește reformele structurale, Ilie Bolojan a enumerat necesitatea reducerii birocrației prin digitalizare și a reformei administrației centrale și locale. El a subliniat că a asumat măsuri dificile, precum reforma pensiilor magistraților, în ciuda costurilor politice. De asemenea, a vorbit despre necesitatea de a reechilibra raportul dintre cei care finanțează statul și cei care beneficiază de resursele acestuia, combatând în același timp ineficiențele instituționale.
Aceste decizii economice și politice se încadrează într-un context de ajustare fiscală majoră, necesară pentru gestionarea datoriilor acumulate. În perioada recentă, alte instituții și actori politici au prezentat bilanțuri de activitate, reflectând o fază de evaluare a performanței administrației publice. Stabilizarea finanțelor și absorbția fondurilor europene rămân priorități pentru tranziția către noul Guvern condus de Luca Niculescu.